Piața Obor reprezintă, fără îndoială, unul dintre cele mai vechi și mai dinamice noduri comerciale ale Bucureștiului. Cu o istorie ce coboară adânc în secolele trecute, când zona adăpostea renumitul „Târg al Moșilor”, Oborul a păstrat mereu un spirit mercantil vibrant, caracterizat de interacțiunea directă, zgomotoasă și diversă dintre comercianți și cumpărători. Totuși, odată cu intrarea în secolul XXI și expansiunea rapidă a conceptelor moderne de retail, această zonă tradițională a Capitalei avea nevoie de o revitalizare structurală, capabilă să pună în dialog farmecul istoric local cu exigențele consumatorului contemporan. 

O nouă paradigmă urbanistică în inima comercială a Bucureștiului

Răspunsul la această nevoie de modernizare a venit sub forma unui proiect imobiliar curajos și atipic pentru peisajul autohton: Veranda Mall. Inaugurat în toamna anului 2016, acesta nu a fost conceput ca un centru comercial gigantic de tip regional, ci s-a impus drept primul „mall de proximitate” din București. 

Istoria sa este povestea unei reconversii urbane de succes, în care o fostă platformă industrială din perioada comunistă a fost transformată într-un spațiu comunitar deschis, capabil să redefinească identitatea vizuală și economică a întregului Sector 2.

Rădăcinile industriale: Moștenirea fabricii Prodplast

Pentru a înțelege pe deplin geneza Veranda Mall, este necesar să ne întoarcem în timp, în perioada în care terenul de pe strada Ziduri Moși nr. 23 nu răsuna de pașii cumpărătorilor aflați în căutare de haine sau divertisment, ci de zgomotul utilajelor grele. Timp de decenii, acest amplasament a găzduit celebra fabrică de mase plastice Prodplast, o emblemă a industrializării Bucureștiului.

Fondată și dezvoltată în perioada regimului socialist, Prodplast a fost unul dintre principalii furnizori de articole din plastic din România, de la ambalaje industriale până la bunuri de larg consum. Uzina ocupa o suprafață generoasă chiar în vecinătatea halei centrale a Pieței Obor, beneficiind de conexiuni logistice excelente, specifice epocii în care marile fabrici erau amplasate strategic în interiorul orașelor pentru a facilita accesul forței de muncă.

Odată cu prăbușirea regimului comunist și tranziția către o economie de piață, prezența unei unități de producție chimică și industrială în mijlocul unei zone dens populate a devenit din ce în ce mai greu de susținut din punct de vedere ecologic și urbanistic. Proprietarii fabricii, controlați de familia de antreprenori români Pogonaru (prin Florin Pogonaru și, ulterior, fiul său, Andrei Pogonaru), au înțeles că valoarea reală a activului nu mai rezida în activitatea de producție desfășurată pe acel amplasament, ci în potențialul imobiliar uriaș al terenului.

În anul 2012, s-a luat decizia strategică de relocare completă a capacităților de producție ale fabricii Prodplast pe platforma industrială Faur din estul Capitalei. Această mutare a lăsat în urmă un teren liber de aproximativ 3-4 hectare în zona Obor, deschizând calea pentru una dintre cele mai spectaculoase inițiative de regenerare urbană din București.

Planificarea și Conceptul: Nașterea primului „Mall de Proximitate”

După eliberarea terenului, compania Prodplast Imobiliare S.A. (redenumită ulterior Professional Imo Partners S.A.) a început creionarea noului proiect. Spre deosebire de alte mari centre comerciale din București dezvoltate de fonduri internaționale de investiții cu bugete colosale și dimensiuni faraonice, Veranda Mall a fost un pariu antreprenorial pur românesc. Investiția inițială a fost estimată la aproximativ 60 de milioane de euro, o sumă considerabilă pentru un dezvoltator local la acea vreme.

Proiectul a fost încredințat arhitecților de la renumitul studio internațional Chapman Taylor, o firmă cu o vastă experiență în designul spațiilor comerciale moderne. Provocarea principală a arhitecților a fost aceea de a nu crea o „cutie de beton” izolată, ci un complex care să respire și să comunice nativ cu mediul înconjurător. Astfel a apărut conceptul arhitectural bazat pe transparență și deschidere, elementul central fiind o fațadă vitrată masivă și o zonă exterioară generoasă, detalii care au inspirat direct numele proiectului: Veranda.

Conceptul de „mall de proximitate” a fost pilonul central de marketing și funcționalitate. Andrei Pogonaru, cel care a coordonat integral implementarea proiectului, explica la acea vreme că obiectivul nu era ca oamenii să petreacă neapărat patru sau cinci ore în mall la fiecare vizită, ci să integreze centrul comercial în rutina lor zilnică. Veranda trebuia să fie locul unde locuitorii din cartierele Obor, Colentina, Pantelimon sau Moșilor opresc în drum spre birou sau spre casă pentru a-și face cumpărăturile rapide, pentru a lua masa sau pentru a beneficia de servicii de zi cu zi.

Construcția efectivă a început în toamna anului 2014. Șantierul a avansat într-un ritm susținut, în ciuda provocărilor logistice uriașe ridicate de execuția unor lucrări subterane de anvergură (inclusiv parcarea pe mai multe niveluri) într-o zonă extrem de aglomerată și cu un trafic auto intens, specific intersecției de la Obor.

Marea inaugurare din 2016 și structura inițială

Ziua de 27 octombrie 2016 a marcat oficial intrarea Veranda Mall pe harta de retail a Bucureștiului. Deschiderea a fost întâmpinată cu un entuziasm uriaș din partea publicului local; în primul weekend de la inaugurare, peste 150.000 de vizitatori au trecut pragul noului mall, dornici să descopere alternativele de cumpărături pe care acesta le aducea într-o zonă dominată istoric de comerțul stradal și tarabe.

La momentul lansării, Veranda Mall dispunea de o suprafață închiriabilă (GLA) de aproximativ 30.000 de metri pătrați, structurată pe două niveluri principale de shopping. Principalul „ancoră” al proiectului a fost hipermarketul Carrefour, care ocupa o suprafață masivă de aproximativ 10,000 de metri pătrați la parterul complexului, fiind primul chiriaș de calibru semnat de dezvoltatori.

Mixul de chiriași a fost gândit strategic pentru a acoperi toate segmentele de preț și nevoi, incluzând branduri internaționale populare precum H&M, C&A, CCC, Deichmann, LC Waikiki sau Pepco. Pe lângă zona de modă și încălțăminte, un accent deosebit s-a pus pe zona de restaurante (food court), unde s-au instalat operatori majori precum McDonald’s (cu o unitate de tip Drive-Thru) și KFC.

Unul dintre marile atuuri diferențiatoare ale Veranda Mall a fost spațiul verde exterior de 15.000 de metri pătrați. Această esplanadă generoasă a fost amenajată cu parcuri, locuri de joacă pentru copii și terase, oferind cartierului Obor o zonă de relaxare în aer liber care lipsea cu desăvârșire într-un peisaj urban dominat de blocuri comuniste și străzi înguste. De asemenea, proiectul a pus la dispoziție peste 1.200 de locuri de parcare, o gură de oxigen pentru fluidizarea traficului din jurul pieței.

Evoluția și maturizarea proiectului: Extinderi și adaptări

Succesul unui centru comercial de proximitate depinde în mod direct de capacitatea sa de a asculta feedback-ul comunității și de a se adapta la schimbările comportamentului de consum. În primii ani de funcționare, deși traficul de vizitatori era constant și ridicat datorită poziționării excelente, s-a simțit nevoia unei extinderi pe zona de entertainment.

În anul 2019, Veranda Mall a trecut printr-un proces semnificativ de extindere și optimizare a spațiului, în urma unei noi investiții masive finanțate parțial printr-un credit pe termen lung oferit de CEC Bank. Acest pas a adus două adăugiri majore care au transformat mall-ul dintr-un simplu spațiu de cumpărături rapide într-o destinație completă de petrecere a timpului liber:

•           Cinematograful Cinemax: Un operator multiplex modern din Slovacia, care a deschis la Veranda primul său cinematograf din România, dotat cu tehnologie audio-video de ultimă generație și săli speciale pentru copii.

•           Sala de fitness World Class: Liderul pieței de wellness din România a inaugurat un club extins în cadrul mall-ului, atrăgând o comunitate loială de clienți axați pe un stil de viață sănătos.

Această extindere a ridicat gradul de ocupare al centrului comercial la aproape 99%, consolidându-i poziția în fața concurenței reprezentate de alte proiecte din jumătatea de est a Capitalei (cum ar fi Mega Mall).

Un alt moment de cotitură în istoria mall-ului l-a reprezentat anul 2020, marcat de pandemia de COVID-19. Într-o perioadă în care restricțiile sanitare au lovit puternic retailul fizic, managementul Veranda Mall a demonstrat agilitate digitală, lansând primul marketplace online al unui mall din România. Inițiativa a permis micilor comercianți și brandurilor din interiorul mall-ului să continue vânzările către clienții din proximitate prin intermediul unei platforme digitale integrate, un model inovator de omnichannel.

Sustenabilitatea și integrarea comunitară în prezent

Privind retrospectiv, la un deceniu de la demararea primelor lucrări, Veranda Mall a depășit statutul de simplă investiție imobiliară, devenind o parte organică a identității cartierului Obor. Proiectul s-a remarcat printr-o strategie coerentă de sustenabilitate și responsabilitate socială. Un exemplu elocvent în acest sens este implementarea unui proiect fotovoltaic masiv pe acoperișul clădirii, menit să asigure o independență energetică parțială și să reducă amprenta de carbon a complexului.

De-a lungul anilor, spațiile exterioare și interioare ale mall-ului au găzduit constant târguri de producători locali, evenimente culturale, campanii de donare și activități educative pentru copii, păstrând astfel legătura simbolică cu spiritul comunitar al vechiului Obor, dar într-un format civilizat, curat și sigur.

Un model de regenerare urbană reușită

Istoria Veranda Mall din București reprezintă o lecție de urbanism modern și management vizionar. Transformarea unei fabrici poluante de mase plastice într-un centru comercial verde, aerisit și vibrant a demonstrat că retailul de proximitate poate aduce o valoare adăugată uriașă vieții de zi cu zi a cetățenilor. Prin păstrarea capitalului românesc la cârmă și prin adaptarea constantă la nevoile reale ale Sectorului 2, Veranda rămâne un exemplu de succes despre cum un mall nu doar că se construiește într-un cartier, ci învață, în timp, să aparțină acelui cartier.

Citește și: Istoria Promenada București, mall-ul corporatiștilor din zona de nord a Capitalei