Bucureștiul este un oraș ale cărui cartiere ascund povești fascinante, de multe ori uitate sau ignorate de locuitorii săi. Fiecare zonă a Capitalei are o istorie proprie, care explică de ce poartă un anumit nume și cum s-a transformat de-a lungul timpului. Cartierul Vitan, cunoscut astăzi pentru faptul că aici s-a ridicat primul mall din București, are o istorie cu totul diferită de imaginea modernă pe care o afișează în prezent.

Începuturile cartierului și originea numelui

 Numele „Vitan” provine de la „vite”, adică de la animalele de povară și de carne pe care locuitorii orașului le creșteau odinioară. Potrivit colonelului Dimitrie Papazoglu, istoric pasionat al Bucureștiului secolului al XIX-lea, în această zonă exista o câmpie destinată pășunatului vitelor. 

El scria că „în ocolul orașului, spre nord, este câmpia Vitanului, unde vitele orășenilor își aveau pășunea”. Deși astăzi pare greu de imaginat, spațiul pe care astăzi se ridică blocuri, șosele și centre comerciale era, în urmă cu doar câteva secole, o întinsă zonă rurală, unde orașenii își duceau animalele la păscut.

Această realitate spune multe despre felul în care Bucureștiul s-a dezvoltat organic, dintr-o așezare mică de negustori și meșteșugari înconjurată de terenuri agricole, până la metropola actuală. Cartierul Vitan este un exemplu elocvent despre cum funcțiile economice și sociale ale unui spațiu se schimbă radical de la o epocă la alta.

De la pășune la suburbie bucureșteană

Pajiștile vitelor s-au păstrat multă vreme, chiar și atunci când Bucureștiul începea să se extindă. Zona Vitanului era considerată periferică, lipsită de importanță urbanistică, dar esențială pentru traiul locuitorilor. Aici se aduceau animalele pentru hrană, lapte și comerț, într-o vreme în care orașul nu dispunea de piețe organizate sau de infrastructură modernă pentru aprovizionare.

Odată cu dezvoltarea Bucureștiului în secolul al XIX-lea și începutul secolului XX, spațiul a început să fie ocupat treptat de locuințe modeste, în special ale muncitorilor care lucrau în fabricile și atelierele apărute în sudul și estul orașului. Străzile cartierului s-au format organic, fără planificare riguroasă, iar Vitanul și-a păstrat multă vreme un aer semi-rural.

Locuitorii Capitalei glumeau adesea pe seama acestei zone, considerată „la marginea orașului”, dar în realitate ea avea o funcție economică importantă. Prin Vitan treceau negustori, căruțe cu marfă și animale, iar legătura cu târgurile din centru era vitală.

Modernizarea și transformările urbanistice

În perioada interbelică, Vitanul începe să se apropie mai mult de Bucureștiul modern. Străzile sunt pavate treptat, apar rețele de apă și electricitate, iar casele se înmulțesc. Totuși, cartierul nu reușește să se ridice la nivelul altor zone mai bogate, precum Cotroceni sau Dorobanți. A rămas mult timp o zonă a oamenilor simpli, cu gospodării modeste și un aer de mic târg.

Schimbarea radicală avea să vină după al Doilea Război Mondial, odată cu instaurarea regimului comunist. În anii ’60 și ’70, autoritățile au decis demolarea caselor vechi și ridicarea blocurilor de locuințe. Procesul de sistematizare a transformat radical aspectul cartierului. Dintr-un spațiu semi-rural, Vitanul a devenit un cartier muncitoresc, cu blocuri de patru sau zece etaje, aliniate de-a lungul noilor bulevarde.

Acest tip de dezvoltare urbană a șters aproape complet urmele trecutului pastoral al zonei. Totuși, memoria colectivă păstrează amintirea vremurilor când aici se aflau doar câmpuri și vite.

Primul mall din București – un simbol al tranziției

După căderea comunismului, cartierul Vitan a devenit din nou scena unei transformări spectaculoase. În anii ’90, România trecea printr-un proces rapid de tranziție economică, iar Bucureștiul începea să fie atractiv pentru investitorii străini. Aici, în Vitan, a fost ridicat primul mall din Capitală: București Mall, inaugurat în 1999.

Construcția sa a marcat o schimbare de paradigmă. Într-un oraș care până atunci avea doar magazine universale sau piețe tradiționale, apariția unui centru comercial de tip occidental a reprezentat o noutate absolută. București Mall oferea nu doar spații de cumpărături, ci și restaurante, cinematografe și zone de divertisment.

Locuitorii cartierului și ai întregului oraș au văzut în acest mall un simbol al modernizării și al accesului la un stil de viață occidental. Paradoxal, acolo unde odinioară vitele pășteau pe câmpia Vitanului, acum oamenii veneau să consume produse de lux, să vizioneze filme sau să își petreacă timpul liber.

Vitanul de astăzi – între memorie și modernitate

Astăzi, Vitanul este un cartier care reflectă toate etapele de dezvoltare ale Bucureștiului. Are blocuri construite în perioada comunistă, străzi mai vechi care păstrează amintirea gospodăriilor de altădată, dar și spații moderne dominate de București Mall.

Pentru mulți locuitori ai Capitalei, Vitanul este asociat mai degrabă cu imaginea mall-ului decât cu pășunile de altădată. Totuși, istoria cartierului arată cum un spațiu periferic, destinat odinioară animalelor, s-a transformat treptat într-un pol de atracție urbană. Este un exemplu grăitor despre dinamica unui oraș care își reinventează continuu cartierele, în funcție de nevoile și oportunitățile fiecărei epoci.

Cartierul păstrează însă și problemele specifice zonelor vechi ale Bucureștiului: trafic aglomerat, blocuri ridicate în grabă în perioada comunistă, spații verzi insuficiente. În ciuda acestor dificultăți, Vitanul rămâne o zonă căutată, tocmai datorită poziționării sale și a accesului la facilități moderne.

Povestea cartierului Vitan este o ilustrare perfectă a felului în care Bucureștiul s-a transformat de-a lungul secolelor. De la câmpia pe care vitele orășenilor pășteau liniștite, zona a devenit o suburbie muncitorească și apoi un spațiu modern, marcat de primul mall din Capitală.

În spatele numelui său aparent banal se ascunde o istorie bogată, care vorbește despre legătura dintre oraș și sat, despre transformările aduse de industrializare și despre noile modele de consum și divertisment.

Astăzi, când trecem prin fața București Mall sau prin străzile cartierului Vitan, puțini își mai amintesc că acest loc a fost odinioară un câmp unde vitele pășteau chiar în mijlocul orașului. Și totuși, tocmai această metamorfoză face ca Vitanul să fie un cartier emblematic, un spațiu care spune povestea adaptării continue a Bucureștiului la vremurile pe care le trăiește.

Citește și: Povestea cartierului Crângași: Locuitorii din Codrii Vlăsiei, Sectorul Negru al Bucureștiului și inundațiile Dâmboviței