Planul Urbanistic General (PUG) al Capitalei este în curs de revizuire de mai bine de un deceniu. 

După atâta timp, se apropie o perioadă importantă. Anume, faza în care proiectul va fi pus în dezbatere publică, a declarat, pentru București.ro, Mihail Munteanu, șeful Direcției Urbanism din cadrul PMB.

Autoritățile au termen până în august 2029 pentru a adopta un nou PUG, altfel pierd accesul la investiții publice de orice fel. Mai poate, însă, un PUG nou să rezolve problemele deja construite, timp de decenii, ale Bucureștiului?

De ce scriem despre asta acum

Mult din dezvoltarea haotică a Bucureștiului pleacă de la documentele de reglementare în domeniul urbanismului.

Iar cel mai important este Planul Urbanistic General (PUG), cel care ar trebui să traseze, în mare, viziunea despre cum ar trebui să arate și să se dezvolte Bucureștiul.

PUG-ul actual al Capitalei este în vigoare din 2000, iar elaborarea lui a început în 1996. Așa că reflectă o situație și o viziune urbanistică a orașului veche de trei decenii.

De atunci, fiecare administrație, că a fost vorba de Primăria Generală sau de sector, a preferat să îl modifice prin instrumente care puteau schimba regulile PUG-ului pe anumite zone, precum planurile urbanistice zonale (PUZ-uri).

De exemplu, în mandatul Gabrielei Firea s-au încurajat PUZ-urile coordonatoare de sector.

Acestea reprezentau o cale de a ocoli întocmirea unui nou PUG șimai degrabă, au contribuit la dezvoltarea haotică și neunitară a Bucureștiului, pentru că fiecare sector și-a stabilit propriile reguli de urbanism. De multe ori, peste limitele legii, pentru că aproape toate au fost suspendate sau anulate în instanță.

Administrația lui Nicușor Dan a reluat procedura de elaborare a unui nou PUG, dar și de data aceasta s-au ratat termene. Fostul edil anunțase, inițial, că noul PUG ar fi trebuit elaborat până la sfârșitul lui 2024.

Dacă nu este adoptat în trei ani, se îngheață investițiile publice în Capitală

Noul Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC) forțează mâna autorităților locale, în materie de termene.

Acesta prevede ca PUG-urile aflate în vigoare de mai mult de 7 ani, precum este și cazul Capitalei, să fie înlocuite până în august 2029 cu unele elaborate în baza noului cod.

Nu este doar un termen orientativ. Dacă un PUG elaborat în baza noului cod nu este adoptat până la acea dată sancțiunea este dură: Capitala ar avea interdicție de a cere sau beneficia de orice tip de fonduri rambursabile sau nerambursabile. Practic, ar bloca investițiile publice în București.

Poate fi noul PUG terminat în trei ani, după ce a fost amânat mai bine de un deceniu? Și dacă va fi adoptat la timp,va ajunge în vigoare o variantă trecută pe repede înainte de etape și de vot sau una care chiar poate ajuta la rezolvarea problemelor majore de urbanism ale Capitalei?

București.ro a consultat noul cod și a vorbit cu arhitectul Mihail Munteanu, directorul - executiv al Direcției Urbanism din cadrul Primăriei Municipiului București.

Noul PUG, aproape de etapa dezbaterii publice

Procedura de elaborare a noului PUG a început în 2012, și a fost atribuită unui consorțiu condus de Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”.

Site-ul oficial al proiectului arată și unul dintre motivele pentru care proiectul a întârziat atât de mult.

Între 2015 și 2023, „contractul nu s-a derulat de către achizitor”, adică de Primăria Capitalei.

O parte din prima fază, în care s-au elaborat forme sintetizate ale PUG-ului adoptat în 2000 și cercetări asupra stării de fapt a dezvoltării orașului, a fost chiar livrată acum mai bine de 10 ani.

La reluarea elaborării PUG-ului, aceste studii au trebuit actualizate, din cauză că, din punct de vedere urbanistic, Bucureștiul din anii 2020 este destul de diferit chiar și față de cel de la începutul anilor 2010.

Prima etapă a fost, în cele din urmă, finalizată în 2025.

Conform site-ului oficiall, în momentul de față, se lucrează la elaborarea PUG-ului și a Regulamentului Local de Urbanism care va fi bazat pe acesta.

Șeful Direcției Urbanism din cadrul PMB, Mihail Munteanu, a detaliat, pentru București.ro, în ce stadiu se află această etapă:

„A fost livrată o fază intermediară, elaborată și livrată de către facultate și de către consorțiu. A fost predată o viziune, o documentație care propune cum va fi dezvoltat Bucureștiul (...).

Este un masterplan, dacă doriți, al orașului.

Concluziile studiilor (n. red. - din prima etapă de elaborare) au fost analizate de echipa consorțiului, au fost transpuse într-o documentație care conține planșe desenate și un regulament de urbanism. Sunt necesare, din punctul nostru de vedere, niște clarificări, și apoi poate fi pus în transparență.

Acum suntem în discuții, împreună cu domnul primar și cu consorțiu, legat de conținutul acestei etape intermediare. Discutăm cu ceilalți de la consorțiu legat de modul în care să optimizăm ceea ce s-a livrat până în momentul de față. Eu sunt optimist aici.”, a explicat Munteanu.

Mai specific, arhitectul a precizat că se lucrează la documentația pentru a intra în faza  de punere în procedură de transparență publică a proiectului și lansarea unei dezbateri publice pe marginea noului PUG.

„Vrem să putem optimiza în vederea punerii în transparență publică a unui material care să poată să fie ușor de înțeles și de cineva care nu e de profesie.

Pe baza acestuia, o să putem să primi observații și să avem dezbaterea legată de principiile de planificare urbanistică a Bucureștiului, să vedem dacă sunt acceptate de cetățeni”, a declarat șeful Direcției Urbanism a PMB.

Arhitectul susține, însă, că mai e mult de lucru, în pararel.

„Mai este prevăzut un regulament de urbanism care stabilește niște principii de dezvoltare ulterioară a orașului. Odată ce el va fi agreat și pus în dezbatere publică, vom intra în faza de avizare și de obținere a unor avize de la Comisia de Avizare Integrată”, a adăugat acesta.

Întrebat de reporterii Bucuresti.ro dacă poate spune cât la sută din PUG este gata, Munteanu a oferit o estimare personală: aproximativ 40-50%.nsă a precizat că nu poate estima durata procesului de avizare. Așa că perspectiva.

Așadar, am putea avea, în viitorul apropiat, o variantă în dezbatere publică a noului PUG. Este, însă, aproape imposibil ca acesta să fie finalizat în termenele prevăzute de site-ul oficial al proiectului, care estimează că restul etapelor ar urma să fie terminate până la sfârșitul acestui an.

Ceea ce ar însemna ca, în puțin mai mult de trei luni, incluzând sărbătorile de iarnă, noul PUG să treacă și prin dezbatere publică și să obțină și toate avizele necesare - în condiția în care comisia necesară, pe baza CATUC, pentru avizarea unui astfel de proiect nici măcar nu a fost înființată încă, după cum a scris anterior Bucuresti.ro.

Se adoptă nou PUG. Ce rezolvă?

Șeful Direcției Urbanism din  PMB a ținut, însă, să tempereze așteptările despre PUG, evidențiind că adoptarea lui nu va rezolva, imediat, problemele Capitalei.

Este, însă, un instrument necesar pentru a începe rezolvarea acestora.

„Impactul PUG-ului nu est de tipul «l-am trecut azi, într-un an de zile totul va merge țiplă în se va întâmpla acest lucru.

„El face exact aceeași chestie pe care vorbeam mai devreme că o face și CATUC: oferă fundalul și instrumentele pe care ulterior administrația să le poată folosi pentru a duce orașul în direcția dorită. Că ele vor fi folosite, rămâne de văzut.

Și PUG-ul actual a fost proiectat pe niște strategii care se întâmplă până în 2035. El a avut niște instrumente foarte bune, dar acestea au fost modificate prin diverse documentații de urbanism și moduri de implementare”, a explicat șeful Direcției Urbanism.

Conform CATUC, un PUG poate seta reguli de urbanism pentru zone specifice ale orașului - zona X este una industrială, zona Y este una rezidențială sau sub-zona Y2 este arie de clădiri protejate istoric.

Însă specificul anumitor zone se poate schimba, în timp. De exemplu, zona Timpuri Noi, pe PUG-ul adoptat în 2000, este în continuare considerată o zonă industrială - pentru că așa era în concepția Bucureștiului din primii ani de după revoluție.

În prezent, Timpuri Noi s-a transformat într-o zonă mixtă  de clădiri rezidențiale și de birouri. Pentru a fi ridicate, acestea au avut nevoie de derogare prin PUZ-uri, deoarece nu poți ridica un office building pe regulile unei zone industriale.

Problema este că și dacă un PUZ este făcut după toate obligațiile legale, asta nu poate oferi garanția că se va coordona eficient cu  ce se construiește în zone adiacente, sau cu alte PUZ-uri care afectează arterele principale de acces ale locuitorilor.

Mai ales că lista PUZ-urilor care au fost adoptate de consiliile de sector, ca apoi să fie suspendate sau chiar anulate în instanță, nu este scurtă.

Un PUG poate stabili zone în care nu se poate construi pe baza unui PUZ.

Sau o zonă specifică în care se poate construi doar pe baza unui PUZ mai larg, pentru a evita situațiile în care, de exemplu, doi mari dezvoltatori construiesc în aceeași zonă după interesul propriu, fără a ține cont de nevoile mai large ale locuitorilor.

Orașul de 15 minute devine obligatoriu pentru PUG. Dar ce poate schimba?

Este dificil, chiar și printr-un PUG nou, să rezolvi problemele cauzate de decenii de construire haotică.

De exemplu, CATUC introduce obligativitatea ca viitoarele PUG-uri să fie elaborate pe principiul orașului de 15 minute, numit în lege și „model urban de proximitate”. Pe scurt, ar însemna ca zonele rezidențiale să fie construite astfel încât, la maxim 15 minute de mers pe jos sau cu bicicleta, locuitorii să aibă la dispoziție „șapte funcții sociale urbane esențiale pentru a susține o viață urbană decentă: locuința, munca, comerțul, asistența medicală, educația, spațiile verzi și divertismentul”.

Ceea ce sună utopic, într-un oraș în care, în această perioadă, imaginile de dimineață din metroul către Pipera seamănă cu cele din trenurile supraaglomerate din Tokio.

Și șeful Direcției Urbanism a PMB a ținut să tempereze așteptările despre cât de mult și de repede ar putea schimba un nou PUG fața urbanistică a Capitalei.

„Planul urbanistic general, orice strategie de dezvoltare urbană, nu se aplică retroactiv. Ci stabilește o direcție de dezvoltare a orașului și eventual o imagine ideală la care am dori să ajungem. Oferă și instrumente ca, ușor, ușor, să putem să ajungem acolo.”

Munteanu susține că există, însă, alte pârghii prin care autoritățile locale pot ameliora problemele dezvoltate în timp.

„Acum, inclusiv în alte orașe, modalitatea prin care dezvoltări necoordonate efectuate timp de mai mulți ani au fost, totuși, aduse pe drumul cel bun, sunt prin introducerea de interdicții de construire sau a anumitor funcțiuni, și în același timp de acordarea unor facilități și bonusuri celor care ar face funcțiuni care lipsesc în anumite zone ale orașului”, a mai precizat arhitectul.

Un PUG, dă și dreptul autorităților să își planifice proiecte de termen lung, rezervând zone pentru proiecte pe care le consideră necesare. Aici, Munteanu oferă exemplul Vienei:

„Se pot stabili și politici de dezvoltare prin care orașul însăși devine investitor. (...) Primăria orașului Viena este cel mai mare constructor de locuințe colective din Viena. S-a ajuns aici pentru că există această posibilitate ca orașul, primăria să aibă o planificare.”