Palatul Elisabeta, situat pe Șoseaua General Pavel D. Kiseleff, la numărul 28C, reprezintă unul dintre cele mai elegante și încărcate de istorie edificii ale Bucureștiului. Construit în prima jumătate a secolului al XX-lea, palatul a fost de la bun început legat de destinele Familiei Regale a României, iar astăzi continuă să fie un simbol al continuității monarhice și al rafinamentului aristocratic.

O reședință regală cu o istorie de aproape un secol

Ridicat la începutul anilor ’30, conform planurilor arhitectului Corneliu M. Marcu, Palatul Elisabeta a fost finalizat și inaugurat în anul 1937. Construcția sa a fost comandată de Casa Regală pentru a deveni reședința Principesei Elisabeta a Greciei și Danemarcei, prima fiică a regelui Ferdinand I și a reginei Maria. 

Deși destinat acesteia, destinul palatului a luat o cu totul altă turnură. Principesa Elisabeta nu a petrecut foarte mult timp la București, preferând să locuiască în altă reședință regală, Castelul Banloc din județul Timiș, considerat la acea vreme „Versailles-ul Banatului”.

Prin urmare, Palatul Elisabeta a devenit curând disponibil pentru alte utilizări ale Familiei Regale. Clădirea avea să-și găsească adevărata vocație în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, când a devenit reședința regelui Mihai I al României, unul dintre cei mai importanți monarhi din istoria modernă a țării.

Reședința regelui Mihai în anii războiului și ai abdicării

După bombardamentele aeriene din vara anului 1944, care au afectat grav Palatul Regal din Calea Victoriei, regele Mihai și mama sa, regina-mamă Elena, s-au mutat la Palatul Elisabeta. Aici, tânărul suveran a continuat să conducă statul în anii tulburi de la finalul războiului și în perioada de început a ocupației sovietice.

Palatul a fost martorul unor momente decisive din istoria României. În sălile sale au avut loc întâlniri politice importante, iar în atmosfera tensionată de după 23 august 1944 s-au luat hotărâri cruciale pentru destinul țării. Tot aici, în decembrie 1947, regele Mihai a trăit ultimele sale zile ca monarh al României înainte de a fi forțat să abdice de către guvernul comunist.

După acest moment dramatic, Familia Regală a fost nevoită să părăsească țara, iar Palatul Elisabeta și-a pierdut funcția de reședință regală.

Naționalizare și decădere: de la palat regal la casă de protocol

În anul 1948, odată cu instaurarea regimului comunist, Palatul Elisabeta a fost naționalizat, asemenea tuturor proprietăților regale din România. Clădirea a fost transformată în casă de protocol de stat, găzduind delegații oficiale și oaspeți importanți ai regimului.

În perioada anilor ’90, după căderea comunismului, edificiul a cunoscut o perioadă confuză. Fără o destinație clară, a fost transformat pentru o vreme în hotel și restaurant, perioadă în care interiorul palatului a suferit modificări considerabile. Elementele originale de decor, mobilierul și structura spațiilor au fost în mare parte schimbate, afectând autenticitatea și eleganța clădirii.

Cu toate acestea, valoarea istorică și simbolică a Palatului Elisabeta a rămas incontestabilă. În anul 2007, printr-o decizie importantă, imobilul a revenit în posesia Regelui Mihai I, fiind declarat reședința oficială a Majestății Sale.

Palatul Elisabeta – reședința actuală a Custodelui Coroanei Române

După moartea regelui Mihai, Palatul Elisabeta a devenit reședința Principesei Margareta a României, Custodele Coroanei Române, și a soțului ei, Principele Radu al României. Sub grija acestora, palatul a fost restaurat, readus la eleganța interbelică și redeschis pentru evenimente culturale, ceremonii și întâlniri oficiale.

Astăzi, Palatul Elisabeta este un loc viu, un spațiu al diplomației și culturii, unde sunt organizate numeroase evenimente anuale: recepții, dineuri, conferințe, lansări de carte și evenimente caritabile. Tot aici se desfășoară și ceremoniile oficiale ale Casei Regale, inclusiv decorarea personalităților publice sau întâlniri cu reprezentanți ai mediului academic și diplomatic.

Clădirea adăpostește, de asemenea, birourile administrației regale, Biroul de Presă, Biroul de Protocol și Secretariatul Regal. Acestea contribuie la funcționarea instituțională a Casei Regale, care, deși nu mai are statut politic, continuă să joace un rol simbolic și moral important în societatea românească.

Arhitectura și farmecul interbelic al Palatului Elisabeta

Arhitectul Corneliu M. Marcu, cel care a proiectat palatul, a optat pentru un stil modernist temperat, cu influențe neoromânești și art deco, caracteristic perioadei interbelice. Clădirea nu are monumentalitatea fastuoasă a Palatului Regal din Calea Victoriei, ci o eleganță discretă, rafinată, potrivită unei reședințe private, dar demne de o familie regală.

Fațada palatului este simplă și echilibrată, dominată de ferestre largi și linii drepte, care lasă lumina naturală să pătrundă din abundență în interior. În jurul clădirii se întinde o grădină generoasă, parte a Domeniului Regal din Parcul Herăstrău, care oferă intimitate și o oază de liniște în inima Bucureștiului.

Interiorul Palatului Elisabeta a fost restaurat cu atenție la detalii, păstrând cât mai mult din atmosfera interbelică. Printre cele mai cunoscute încăperi se numără Sala Regilor – folosită pentru ceremonii oficiale, Salonul Alb – loc al recepțiilor și dineurilor, Salonul cu bârne – decorat într-un stil rustic elegant, Sufrageria Mare și Salonul Regina Elena. Fiecare încăpere are o personalitate distinctă, reflectând sobrietatea și gustul artistic al Casei Regale.

Un centru de reprezentare și un reper moral pentru România contemporană

În ultimele decenii, Palatul Elisabeta a redevenit ceea ce fusese odinioară: un simbol al demnității și continuității monarhiei române. În perioada în care regele Mihai s-a întors periodic în țară, palatul a fost scena unor momente emoționante, cum ar fi discursurile Majestății Sale adresate tinerilor, aniversările regale și ceremoniile de stat.

După 2017, Principesa Margareta, actualul Custode al Coroanei, a transformat Palatul Elisabeta într-un veritabil centru de reprezentare. Aici sunt primiți ambasadori, oficiali internaționali și personalități din mediul cultural și academic. Casa Regală organizează frecvent evenimente dedicate promovării valorilor naționale, culturii, educației și carității.

Prin aceste activități, Palatul Elisabeta continuă să fie un loc de dialog și speranță, un spațiu unde tradiția se întâlnește cu modernitatea și unde spiritul monarhic contribuie la promovarea imaginii României în lume.

Palatul Elisabeta astăzi – între tradiție și viitor

Astăzi, Palatul Elisabeta nu este doar o reședință regală, ci și un punct de echilibru între trecut și prezent. Aici se simte amprenta istoriei, dar și energia unei noi generații care duce mai departe valorile Coroanei Române: respectul, demnitatea, eleganța și devotamentul față de țară.

Prin arhitectura sa rafinată, grădinile liniștite și încăperile încărcate de memorie, Palatul Elisabeta rămâne una dintre cele mai frumoase și mai semnificative clădiri ale Bucureștiului. Departe de tumultul urban, înconjurat de verdeață, acest palat regal continuă să fie un spațiu al valorilor autentice, un loc unde istoria trăiește în prezent și unde monarhia își păstrează farmecul și sensul.

Astfel, Palatul Elisabeta din București nu este doar o reședință elegantă, ci o parte vie din povestea României moderne. Construit pentru o prințesă, locuit de un rege și astăzi aflat sub ocrotirea Custodelui Coroanei, el simbolizează legătura neîntreruptă dintre trecutul regal și aspirațiile unei națiuni care își respectă istoria și continuă să privească spre viitor cu noblețe și speranță.

Citește și: Nume celebre de bulevard: Regina Elisabeta, „mama răniților” români, poeta Carmen Sylva