„Parcă aș mai veni și mâine!”. O zi printre rezerviștii Armatei Române. Între nostalgia uniformei și războiul dronelor
By Maria Dinu
- Articole
- 08 OCT 26
Aproximativ 200 de rezerviști au tras cu arma în poligonul Domnești, au văzut noua tehnică militară, au mâncat fasole la popotă și s-au reîntâlnit cu foștii colegi.
Nu erau străini de echipamentele cu care au avut de-a face la acest exercițiu.
Pentru cei mai mulți – foști militari de carieră - nu a trecut o perioadă îndelungată de când au dat ultima dată jos uniforma.
Ba chiar unii continuă să meargă în poligoane private, pentru că le place și consideră că „sistemul trebuie forțat” să îi pregătească mai bine.
Vă povestim astăzi cum a decurs cel mai recent exercițiu de mobilizare a rezerviștilor Armatei Române din București.
Ora 10.00, în poligonul Domnești, la Vest de București.
200 de rezerviști sunt așteptați la exerciții de tragere.
De la intrare, fiecare trece printr-un examen medical și unul psihologic.
Toți rezerviștii au trecut printr-un examen psihologic și unul medical Sursă foto bucuresti.ro
După cele două examene de triaj, toți își primesc uniformele, urmând ca, în grupuri mici, de câte 7 persoane, să fie trimiși la instructaj și apoi în poligon.
De deasupra, o dronă filmează tot ce se întâmplă.
O dronă filmează tot ce se întâmplă Sursă foto bucuresti.ro
La exercițiile de anul acesta au fost chemați rezerviștii din structurile centrale cu domiciliul în București și Ilfov, iar în poligonul de la Domnești vin astăzi doar oameni din MApN și foști angajați ai penitenciarelor.
Tot astăzi, la instructaj și la exercițiile de tragere participă și presa.
Sistemele antirachetă HIMARS au fost printre vedetele zilei Sursă foto bucuresti.ro
Un grup de rezerviști, însoțiți de jurnaliști, trece printr-un șir de standuri cu tehnică militară. Mai mulți colegi de-ai lor, aflați încă în post, sunt pregătiți să facă demonstrații de prim-ajutor, să prezinte noile echipamente și să răspundă la toate întrebările pe care le-ar putea avea rezerviștii.
„Pregătiți ar trebui să fim toți”
Între toți se remarcă unul dintre cei mai în vârstă participanți, care pune mai multe întrebări cu privire la echipamentele și autovehiculele care îi sunt prezentate.
Și care, în scurt timp ajunge, să le explice jurnaliștilor ce autovehicul au în față și de ce ar alege altul în una din misiunile la care a participat în timpul carierei sale:
„Nivelul de protecție al cutiei blindate ar trebui să fie mult mai mare, undeva spre 6-7.
Ăsta are doar 4. E un nivel bun, dar nu are succes, nu face față la toate situațiile. Cel puțin, pe unde le-am prins, prin Irak, prin Afganistan. Are funcție mai mult de a transporta personal probabil, să îi confere o mobilitate mare”, povestește bărbatul.
Nu-i mai este bună vesta antiglonț, dar merge des în poligon privat.
„Pentru că îmi place, vă dați seama. Este o dragoste a mea”, explică scurt.
Numele său este Marius și spune că nu-i este teamă de război.
Ba chiar dezvăluie o realitate cu care trăiesc cei mai mulți dintre ei și la care oamenii simpli probabil că nu s-ar gândi:
„Nu e vorba de războiul de la graniță.
Pe noi ne interesează războiul de la noi din țară. Un militar întotdeauna trebuie să știe că poate să aibă un război în țară la el, ca să fie pregătit în permanență. Că dacă ne pregătim numai pentru ce e la graniță, în dreapta sau în stânga, nu e bine. Noi trebuie să fim pregătiți în permanență”.
Un coleg îl completează grăbit, explicând că toți ar trebui să fim pregătiți. Și că „sistemul trebuie forțat”.
Bărbatul care și-a asumat un rol de ghid ad-hoc pentru participanții din afara sistemului are 55 de ani.
Dacă nu și-ar fi petrecut viața în structuri militare, ăsta ar fi fost ultimul an în care ar fi fost chemat, ar fi ajuns într-un poligon de tragere și ar fi pus mână pe armă.
Dar este absolvent de liceu militar și a fost în structurile de infanterie și cercetare, în teatre de operații din Irak și Afganistan. A ajuns la gradul de locotenent colonel. Acum e în rezervă și se descrie drept „un militar altfel”.
A ieșit la pensie în 2019 și spune că îi era dor de armată.
„Ai momente de nostalgie. M-am întors în armată pentru o zi. Parcă aș mai veni și mâine și poimâine”, spune bărbatul.
Întrebările sale sunt acoperite din când în când ba de zgomotul unei drone, ba de focurile de armă din poligon.
„Am fost în acest poligon de zeci de ori în decursul carierei”, spune un alt rezervist.
S-a pensionat în urmă cu 4 ani, însă a pășit ultima dată în acest poligon în urmă cu 5 ani.
Ce arme au folosit rezerviștii la MOBEX 2026
În cadrul instruirii la care luăm parte, Armaata Română urmărește familiarizarea structurilor centrale din zona Bucureștiului cu procedurile de comandă și stat major specifice NATO și toate aspectele privind instrucția dronă și anti-dronă.
La exercițiul de tragere, rezerviștii au folosit un pistol cu calibrul 9 mm.
Este un pistol intrat în dotarea Armatei României după anii 90’, produs la uzina mecanică Cugir, care are calibru standard NATO 9x19 mm și este un element de noutate pentru acest exercițiu.
Pistolul de 9mm. fabricat la Cugir a fost pentru cei mai mulți o noutate Sursă foto bucuresti.ro
La ieșirea din poligon, unii spun că nu au mai tras cu acest tip de armă, și au avut emoții după atâția ani.
„Nu am mai făcut asta de când am ieșit la pensie, acum 9 ani. (...)
Sunt din București, am venit cu autobuzul, nu mi-a dat nimic peste cap, e frumos că mi-am întâlnit foști colegi, prieteni, am mai depănat amintiri. E ok, trebuie făcute și astea. (...)
E emoție, nu am mai tras cu pistolul ăsta, nu știu cum îi spune, e ok, am nimerit ținta”, spune un alt rezervist care a ieșit la pensie în 2017.
Unii dintre ei au pe mânecă însemne ale structurilor din care fac parte. Pe lângă ecusoane, așa s-au deosebit și cei care erau acolo să își instructeze foștii colegi.
Insignă care indică structura din care face parte un militar Sursă foto bucuresti.ro
Emilian, un alt rezervist, spune că emoțiile s-au estompat de mult.
A ieșit din activitate în urmă cu un an, dar a fost în poligonul Domnești ultima oară acum 3 ani:
„Am fost militar. Am fost în Afganistan. Nu e ceva care să te sperie. Ești anunțat din timp că va fi un exercițiu în luna respectivă și îți faci programul de așa natură”, spune bărbatul.
Exercițiul de azi: trageri în poligon
Ajungem și noi în poligon. La intrare, pe peluza din stânga așteaptă mai multe grupuri de rezerviști. Cu unul dintre ele intră și jurnaliștii.
Toți rezerviștii au fost însoțiți de șefii de sectoare de tragere Sursă foto bucuresti.ro
Opt oameni se pregătesc de trageri.
Pornesc toți deodată din capătul poligonului și merg împreună la ordin către poziția de tragere. Se trage câte un cartuș pe fiecare țintă, de la 25 și 50 de metri distanță.
Niciunul dintre trăgători nu este singur. Fiecare e însoțit de câte un responsabil de coordonare și supraveghere, care le reamintește regulile de bază și anunță când rezervistul a terminat toate gloanțele. Aflăm că aceștia se numesc „șefi sectoare de tragere”.
După ce trag, rezerviștii își așteaptă, în poziție, colegii de grup să execute exercițiul.
Ușor, ușor, se aglomerează, iar cei care intră în poligon se așează în dreapta intrării în poligon.
Cei care ies așteaptă în partea din stânga acum. Nu așteptăm să termine toți, mergem la declarațiile de presă ale ministrului Apărării, Radu Miruță.
„România, extrem de determinată să reacționeze ferm și rapid”
Vine ministrul.
Înaintea declarațiilor de presă, având în vedere contextul politic, Miruță îi roagă pe jurnaliști să nu „amestece” uniforma cu politica. Astfel că întrebările despre negocierile pentru un nou guvern sunt lăsate pe final.
Radu Miruță, la Poligonul Domnești Sursă foto bucuresti.ro
„România este extrem de determinată să reacționeze ferm și rapid”, dă asigurări ministrul Radu Miruță, întrebat cu privire la situația de securitate din zona Mării Negre, unde recent un atac cu drone rusești a scufundat o navă civilă care transporta cereale. Doi membri ai echipajului au murit.
Ministrul anunță și că anul acesta au fost demarate proceduri pentru atragerea a aproximativ 10.000 de militari noi, 7.000 de tineri în structurile MApN și alți 3.500 de voluntari.
Ce s-a mâncat la popotă
La masă, toată lumea se adună într-un cort lung: popota. Un fel de împinge tava, cu zona în care participanții primesc mâncarea și zonă de mese, în care toată lumea se așează să mănânce.
La coadă, un rezervist spune, tare, că îl doare spatele. Semn clar că – în ciuda faptul că sunt încă energici și că li se mai face dor de armată – rezerviștii au trecut, totuși, de vârsta la care forma fizică le permitea să se ducă în marile teatre de operațiuni din lume.
La masă, Ministrul Radu Miruță se așează între rezerviști.
Pe tavi: supă de pui, o porție de fasole și o porție de salată de varză. În capătul zonei de servire mai sunt mere și pâine pentru cine dorește.
Meniul a inclus felul întâi, o supă de pui, și felul 2, salată de varză cu fasole Sursă foto bucuresti.ro
Drone, sisteme antidronă și sisteme CBRN
La ieșire, militarii aflați în post fac mai multe demonstrații și prezintă noua tehnică militară.
Între ele, un cort CBRN, un sistem de adăpost în care pot intra aproximativ 40 de persoane și care este folosit în situații în care s-au lansat atacuri chimice, biologice, radiologice sau nucleare.
Sistem CBRN Sursă foto bucuresti.ro
Are o structură etanșă, pentru a evita pătrunderea aerului contaminat și sisteme de filtrare și ventilație.
Centru de comandă în cort CBRN Sursă foto bucurești.ro
La interior – după zona de decontaminare - sunt 2 zone: un centru de comandă și o încăpere de odihnă.
Cortul CBRN expus poate adăposti 40 de persoane Sursă foto bucurești.ro
Vedem și Bayraktar TB2, un model de dronă militară turcească, folosită în războiul ruso-ucrainean.
Bayraktar TB2 au devenit celebre la începutul războiului de la graniță, după ce forțele ucrainene au publicat imagini cu acestea în timpul unor atacuri asupra unor vehicule blindate și sisteme de apărare antiaeriană rusești.
Viteza pe care poate să o atingă este de 106 noduri. Adică 196 de km/h.
Dronă Bayraktar, fabricată în Turcia Sursă foto bucuresti.ro
Pe lângă acest model vedetă, au fost prezentate drone de toate tipurile. Inclusiv subacvatice, precum și rachete.
Drone și rachete prezentate, între care și o dronă subacvatică (dreapta) Sursă foto bucuresti.ro
Unele sunt deja incluse în tehnica militară a MApN. Altele sunt testate și ar putea fi achiziționate pe viitor.
Dronă V-BAT Sursă foto bucuresti.ro
Vedem și exerciții. Un grup de militari face o demonstrație de prim-ajutor.
Exercițiu de prim-ajutor Sursă foto bucuresti.ro
Alții ne arată o misiune după un scenariu de atac.
Exercițiu simulat de militarii români Sursă foto bucuresti.ro
După ora două nu se mai auzeau focuri de armă, doar dronele, despre care ni se explică că transmit live.
Aflăm că deasupra noastră au zburat în acea zi atât drone de patrulă, cât și drone folosite pentru a filma imaginile destinate publicului larg.
Între cele folosite de structurile de ordine publică sunt și drone comerciale resoftate. Un astfel de model este expus și pe masa pe care ni se prezintă echipamentele.
E tehnologia nouă, care schimbă războiul.
E ceva ce ne dorim să nu vedem vreodată în afara acestor exerciții de rutină ale Armatei Române.