Leon Leonida s-a născut la 16 iunie 1882, în orașul Buzău, într-o perioadă în care automobilul era considerat o curiozitate și un simbol al modernității. Provenea dintr-o familie înstărită, care i-a oferit o educație aleasă. A urmat școala primară la Buzău, iar liceul în București și Iași. După absolvire, s-a înscris la Facultatea de Drept din București, unde a obținut licența, însă atracția sa pentru noile descoperiri tehnice avea să-l conducă spre un alt drum decât cel juridic.

Tinerețe, educație și începuturi

În anii de început ai secolului XX, Leon Leonida a intrat în contact cu lumea automobilului, o noutate absolută în România acelor vremuri. Se spune că, în jurul anului 1903, și-a achiziționat un automobil Mercedes de la Paris, devenind unul dintre primii români care dețineau o mașină.

Pasiunea sa pentru automobile avea să se transforme rapid într-o adevărată misiune de viață: promovarea automobilului ca simbol al progresului și al civilizației moderne.

Promotor al automobilismului și spirit antreprenorial

Leon Leonida nu s-a limitat la plăcerea de a conduce o mașină. El a înțeles potențialul uriaș al automobilului și s-a implicat activ în promovarea lui în România. În 5 aprilie 1904 a devenit membru fondator al Automobil Club Român (ACR), organizație care avea să joace un rol esențial în dezvoltarea automobilismului românesc. În același an, a participat la primul raliu organizat de club, pe traseul București–Giurgiu și retur, obținând locul al doilea cu automobilul său Mercedes, după Prințul George Valentin Bibescu.

Spiritul său antreprenorial l-a condus către o nouă etapă: crearea unei infrastructuri pentru pasionații de automobile. Astfel, Leonida a înființat firma „Leonida & Co.”, una dintre primele companii românești dedicate comerțului și întreținerii mașinilor.

În cadrul acesteia a deschis primul showroom auto din București, pe Calea Victoriei, un spațiu elegant, cu vitrine mari, mașini expuse pe piedestal și cataloage de prezentare a pieselor și accesoriilor. Era un loc de atracție pentru curioșii care doreau să vadă „minunea tehnicii” ce înlocuia trăsura cu cai.

De asemenea, la sediul din Șoseaua Jianu – actualul Bulevard Aviatorilor nr. 14 și 16 – a construit primele garaje și ateliere auto din București. Aceste spații moderne ofereau servicii de reparație, întreținere și depozitare a automobilelor, lucru cu totul nou pentru acea epocă. Prin munca și viziunea sa, Leon Leonida a transformat automobilul dintr-o curiozitate într-un obiect dorit și util.

Automobilul în România începutului de secol XX

La începutul secolului XX, România era o țară cu drumuri de pământ și cu o infrastructură modestă. Automobilul era un obiect al elitelor, adesea privit cu neîncredere de populația obișnuită. Caii se speriau de zgomotul motoarelor, iar șoferii erau puțini și lipsiți de pregătire, pentru că nu existau școli de conducători auto sau permise.

Legislația rutieră era aproape inexistentă. În unele localități se impuneau viteze de maximum cinci kilometri pe oră, iar în alte țări – precum Anglia – o mașină trebuia precedată de un om care flutura un steag roșu. În acest context plin de obstacole, Leon Leonida s-a remarcat prin tenacitatea cu care a promovat automobilul ca mijloc de transport modern, rapid și eficient.

Prin firma sa, oferea nu doar mașini, ci și piese, accesorii și echipamente pentru șoferi: mantale, ochelari, mănuși, căști. A organizat primele demonstrații tehnice și a colaborat cu autoritățile pentru a introduce automobilele în serviciul armatei și al poștei. În scurt timp, „Leonida & Co.” a devenit un nume cunoscut, sinonim cu inovația și progresul.

Tragicul accident din 1911

În seara zilei de 24 august 1911, presa din București era zguduită de o veste tragică: Leon Leonida, proprietarul garajelor de la Șoseaua Jianu și unul dintre cei mai cunoscuți automobiliști ai țării, își pierduse viața într-un cumplit accident rutier. Era primul accident auto din România soldat cu moartea conducătorului mașinii.

Accidentul s-a produs pe șoseaua dintre Brașov și Dârste. Leon Leonida se afla la volanul unui automobil Fiat de 90 de cai putere, mașină folosită cu puțin timp înainte pentru o demonstrație destinată reprezentanților armatei. Aceștia erau interesați să introducă automobilele în dotarea militară, iar Leonida încerca să le dovedească fiabilitatea modelului.

În timpul demonstrației, automobilul fusese condus pe teren accidentat, iar levierul de direcție – piesa care face legătura între axul volanului și bara de direcție – s-a fisurat. La întoarcerea spre Sinaia, când mașina circula cu o viteză mare, această piesă a cedat. Vehiculul a ieșit de pe drum și s-a răsturnat într-un șanț.

Pasagerii – soția sa, doctorul Titi Constantinescu și o domnișoară – au fost aruncați afară și au scăpat cu răni ușoare. Leon Leonida însă, încercând să țină volanul pentru a opri mașina, a fost prins sub vehiculul care s-a răsturnat peste el. Impactul i-a fost fatal. Se spune că, înainte de a-și pierde cunoștința, ar fi rostit cuvintele: „Am dureri grozave, aș vrea să mor mai repede”. A fost transportat de urgență la spitalul din Brașov, unde a murit câteva minute mai târziu. Avea doar 31 de ani.

Tragedia a produs o profundă emoție în Capitală. Ziarele au publicat articole ample, iar „Adevărul” anunța pe prima pagină moartea „cunoscutului sportman Leon Leonida, proprietar al auto-garajului din București”. Accidentul său a devenit un eveniment simbolic, marcând începutul istoriei accidentelor rutiere din România.

Moștenirea lui Leon Leonida

Deși viața lui s-a încheiat prematur, moștenirea lăsată de Leon Leonida a dăinuit multă vreme. El a fost, fără îndoială, unul dintre pionierii automobilismului românesc, omul care a pus bazele unei industrii. Clădirile garajelor sale din Bulevardul Aviatorilor au supraviețuit deceniilor și stau și astăzi mărturie unei epoci de început.

Activitatea sa a continuat să inspire generațiile următoare. Prin eforturile sale, automobilul a fost acceptat în societatea românească, iar ideea de mobilitate modernă a prins rădăcini. În perioada interbelică, urmașii săi au continuat tradiția, dezvoltând firma Leonida & Co și contribuind la dotarea armatei cu vehicule, dar și la instruirea primilor mecanici și șoferi profesioniști.

Pasionații de istorie auto îl consideră astăzi pe Leon Leonida „Henry Ford al României”, un vizionar care a înțeles potențialul automobilului și a reușit, prin inițiativă și curaj, să aducă România mai aproape de modernitate.

De la pionieratul automobilului la epoca accidentelor moderne

Ironia istoriei face ca primul promotor al automobilismului românesc să fie și prima victimă a unui accident rutier. La peste un secol de la moartea sa, România continuă să se confrunte cu o problemă gravă: siguranța rutieră. În 2021, țara noastră ocupa primul loc în Uniunea Europeană la numărul de decese în accidente auto, cu o rată dublă față de media europeană.

Această statistică amintește că, deși tehnologia a evoluat enorm, riscurile drumului rămân. Povestea lui Leon Leonida este o lecție despre progres și pericol, despre visul de a aduce inovația în fața lumii, dar și despre fragilitatea vieții în fața acesteia.

Leon Leonida a fost un om al începuturilor, un pionier al automobilului în România. A fost primul care a înțeles că mașina nu este doar o curiozitate, ci o revoluție a mobilității. A deschis drumuri, la propriu și la figurat, pentru o lume nouă în care viteza, confortul și tehnologia aveau să redefinească civilizația.

Moartea sa tragică a pus capăt unei vieți scurte, dar pline de realizări. Însă amintirea sa rămâne vie în istoria automobilismului românesc și în clădirile care poartă încă numele Leonida. Prin tot ceea ce a făcut, el a reușit să transforme România de la o țară a trăsurilor în una a mașinilor, deschizând calea pentru generațiile viitoare de inventatori, antreprenori și pasionați de viteză.

Citește și: Prima benzinărie apărută în București: șoferii cumpărau „spirit de petrol” la farmacii și drogherii în anul 1900