La sfârșitul anilor ’20, România trăia o perioadă de transformări rapide, în care societatea încerca să se alinieze modelelor occidentale și să își consolideze imaginea de stat modern european. În acest context a apărut și ideea organizării primului concurs național de frumusețe, un eveniment care avea să marcheze începutul unei tradiții și să aducă în prim-plan o adolescentă de numai 17 ani din București: Magda Demetrescu.

Apariția concursului Miss România

Povestea primei Miss România este mai mult decât istoria unui concurs de frumusețe. Ea reflectă atmosfera unei epoci optimiste, în care România interbelică își căuta locul în Europa și în lume. În același timp, destinul Magdei Demetrescu este o poveste emoționantă despre ambiție și șansă, despre o tânără rămasă orfană care a ajuns, pentru o scurtă perioadă, simbolul frumuseții românești. 

În anul 1929, ideea organizării unui concurs de frumusețe la nivel național era una relativ nouă pentru România, deși în Occident asemenea competiții deveniseră deja populare. Inițiativa i-a aparținut revistei Realitatea Ilustrată, o publicație modernă și influentă care promova stilul de viață occidental și noile tendințe culturale.

La 1 ianuarie 1929, revista a publicat un anunț adresat tinerelor cititoare, invitându-le să participe la un concurs ce urma să desemneze cea mai frumoasă româncă. Textul era entuziast și optimist, încurajând participantele să profite de tinerețe și să își încerce norocul într-o competiție care putea deschide drumul către afirmare și recunoaștere.

Pentru societatea românească interbelică, concursul Miss România nu era doar un eveniment monden. El simboliza dorința de modernizare și integrare în circuitul cultural european. Frumusețea feminină era privită ca un element de reprezentare națională, iar câștigătoarea urma să devină un fel de ambasador simbolic al țării.

Succesul inițiativei a depășit toate așteptările. Aproximativ 800 de tinere din întreaga țară s-au înscris în preselecții, un număr impresionant pentru acea perioadă. Fascinația exercitată de concurs demonstra dorința femeilor de a se afirma într-un spațiu public care începea să le ofere mai multă vizibilitate.

După selecțiile preliminare, doar 72 de candidate au ajuns în finală. Printre ele se afla și o adolescentă timidă din București, Magda Demetrescu, care avea să intre în istorie.

O copilărie marcată de pierderi

Viața Magdei Demetrescu nu fusese deloc ușoară până la momentul concursului. Ea provenea dintr-o familie lovită de tragedii. Mama sa murise la numai șase săptămâni după nașterea fetei, iar tatăl, arhitectul Nicolae Demetrescu, s-a stins când copilul avea doar cinci ani.

Rămasă fără părinți, Magda a fost crescută de o mătușă care i-a oferit sprijinul necesar pentru a avea o copilărie cât de cât stabilă. În ciuda dificultăților, tânăra s-a dezvoltat armonios, fiind remarcată pentru frumusețea și eleganța ei naturală.

Înscrierea în concurs nu a fost inițiativa ei directă. Rudele și prietenii au fost cei care au încurajat-o să participe, convinși că aspectul ei plăcut și grația ar putea să o ajute să obțină succes.

Regulile concursului erau stricte și reflectau valorile morale ale epocii. Candidatele trebuiau să aibă între 16 și 25 de ani, să fie necăsătorite și să aibă o reputație ireproșabilă. Imaginea publică era esențială, iar organizatorii urmăreau să promoveze un ideal feminin considerat respectabil.

Magda Demetrescu îndeplinea toate aceste condiții. Avea doar 17 ani și o prezență discretă, dar impresionantă.

Finala și alegerea câștigătoarei

Finala concursului Miss România a avut loc la 3 martie 1929 și a fost un eveniment intens mediatizat. Publicul și presa au urmărit cu mare interes desfășurarea competiției, care devenise unul dintre cele mai importante evenimente mondene ale momentului.

Juriul era format din personalități importante ale epocii. Printre membri se numărau politicianul Alexandru Vaida-Voevod, profesorul și istoricul de artă Alexandru Tzigara-Samurcaș, scriitorul Liviu Rebreanu și prințesa Alexandrina Cantacuzino.

Prezența unor asemenea personalități arăta importanța acordată evenimentului. Miss România nu era privită doar ca o tânără frumoasă, ci ca o reprezentantă simbolică a națiunii.

Decizia juriului a fost în favoarea Magdei Demetrescu, care a impresionat prin naturalețe, eleganță și armonia trăsăturilor. Momentul anunțării câștigătoarei a fost extrem de emoționant. Copleșită de emoții, adolescenta a leșinat pe scenă, episod relatat pe larg de presa vremii.

Ziarele au descris-o pe prima Miss România în termeni elogioși. Era prezentată drept o tânără înaltă, brunetă, grațioasă și elegantă, o reprezentantă ideală a frumuseții românești.

Unul dintre cei mai entuziaști admiratori ai ei a fost Liviu Rebreanu, care a descris-o într-un stil poetic. El sublinia delicatețea trăsăturilor și echilibrul fizic, comparând frumusețea ei cu o sculptură realizată din marmură fină.

Aprecierile scriitorului nu erau doar simple complimente. În epocă, frumusețea feminină era văzută ca o formă de reprezentare culturală, iar câștigătoarea unui astfel de concurs devenea un simbol național.

Prezența Alexandrinei Cantacuzino în juriu avea și ea o semnificație aparte. Ca lideră a mișcării feministe românești, ea susținea participarea femeilor la viața publică și considera că astfel de competiții puteau contribui la afirmarea lor socială.

Drumul spre concursurile internaționale

După obținerea titlului național, Magda Demetrescu a devenit prima reprezentantă a României la concursurile internaționale de frumusețe. Pentru o tânără de 17 ani, această experiență era o aventură extraordinară.

Prima competiție la care a participat a fost Miss Europa, organizată la Paris. Acolo a intrat în contact cu concurente din alte țări și cu atmosfera cosmopolită a capitalei franceze.

Experiența pariziană a fost urmată de participarea la concursul Miss Univers, organizat în Statele Unite. Era prima dată când România trimitea o reprezentantă la o asemenea competiție.

La Miss Univers au participat aproximativ 40 de concurente din întreaga lume. În ciuda lipsei de experiență și a faptului că România nu avea tradiție în astfel de competiții, Magda Demetrescu a obținut un rezultat remarcabil, clasându-se pe locul al șaselea.

Performanța a fost considerată un mare succes. Presa românească a prezentat rezultatul ca pe o confirmare a valorii reprezentantei țării și a potențialului României de a se afirma pe plan internațional.

Premiul obținut a fost modest după standardele actuale: 100 de dolari și un ceas-brățară. Totuși, pentru acea perioadă recompensa avea o valoare simbolică importantă.

Mai presus de premiile materiale, participarea la concurs a reprezentat o afirmare a imaginii României în lume.

Un simbol al României interbelice

La aproape un secol de la organizarea primului concurs Miss România, figura Magdei Demetrescu rămâne legată de imaginea unei epoci optimiste. Povestea ei reflectă ambițiile României interbelice, o societate care își dorea să fie recunoscută și admirată.

Concursul din 1929 a deschis drumul unei tradiții care avea să continue, cu întreruperi, de-a lungul deceniilor. El a demonstrat că frumusețea putea deveni un element de reprezentare culturală și că femeile puteau ocupa un loc tot mai vizibil în viața publică.

Magda Demetrescu a rămas în istorie nu doar ca prima Miss România, ci și ca reprezentantă a unei generații de tinere care trăiau într-o epocă a speranțelor și schimbărilor. Eleganța și naturalețea ei au impresionat personalități marcante ale vremii și au contribuit la promovarea imaginii României peste hotare.

Astăzi, când concursurile de frumusețe sunt privite uneori cu scepticism, povestea primei Miss România amintește de momentul în care ele reprezentau o promisiune de modernitate. Magda Demetrescu nu a fost doar o adolescentă frumoasă, ci simbolul unei Românii care visa să fie admirată în întreaga lume.

Citește și: Miss România, otrăvită la 27 de ani de menajera invidioasă. Povestea frumoasei Tita Cristescu