Puține locuri din Bucureștiul dispărut au rămas atât de puternic în memoria celor care le-au cunoscut precum Restaurantul Odobești. A fost unul dintre localurile populare ale vechii Căi a Moșilor, un restaurant cu profil de zahana, grădină de vară și o atmosferă imposibil de confundat cu aceea a marilor restaurante elegante ale Capitalei. Aici veneau oameni foarte diferiți, de la muncitori și funcționari până la negustori, șoferi sau bucureșteni care își căutau porția de ciorbă de burtă, tuslama, grătar și vin. Astăzi, Odobești nu mai poate fi căutat pe vechea Cale a Moșilor. Clădirea a dispărut în valul de demolări și transformări urbane care au schimbat radical această arteră în perioada comunistă. În schimb, numele localului a supraviețuit în fotografii, în amintirile foștilor clienți și, mai ales, în imaginile cinematografice ale Bucureștiului de odinioară. Povestea lui este cu atât mai interesantă cu cât se intersectează cu una dintre cele mai populare serii de comedii românești: filmele „Brigada Diverse”, în care Bucureștiul anilor ’60-’70 a rămas, fără să-și propună neapărat acest lucru, documentat pe peliculă.

Odobești, o cârciumă cu tradiție pe vechea Cale a Moșilor

Restaurantul Odobești trebuie privit în primul rând prin prisma Bucureștiului de altădată, în care marile artere comerciale erau presărate cu restaurante, bodegi, bufete și cârciumi care aveau fiecare clientela și reputația lor. Calea Moșilor era una dintre cele mai importante asemenea artere. Ea lega centrul orașului de zona Obor și păstra, până în perioada marilor transformări urbane, o parte importantă din aspectul Bucureștiului vechi.

Sursele memorialistice și evocările dedicate localului îl plasează pe vechea Cale a Moșilor, în zona apropiată de strada Oltarului. Alte amintiri îl raportează la zona Bisericii Olari și la vechiul traseu al arterei înainte de lărgirile și sistematizările din perioada comunistă. Important este că Odobești aparținea acelei lumi urbane a Căii Moșilor care avea să dispară în mare parte în ultimele decenii ale regimului comunist.

Localul era cunoscut drept o zahana, termen folosit pentru cârciumile asociate în mod tradițional cu preparatele din carne și cu gastronomia de tip măcelăresc. În București, asemenea locuri puteau avea un caracter foarte popular și direct, fără pretențiile restaurantelor de lux. Erau spații în care mâncarea consistentă, vinul și socializarea reprezentau principalele atracții.

Odobești avea însă un farmec suplimentar. În spatele clădirii exista o grădină de vară mică, acoperită cu pietriș și umbrită de copaci mari. Un gard înalt, acoperit de iederă, separa grădina de agitația Căii Moșilor. În partea din spate se afla o mică scenă pe care cântau formații ale vremii.

Imaginea este caracteristică unui anumit tip de București popular, în care o cârciumă putea deveni, în același timp, loc de întâlnire, restaurant de cartier și mic spațiu de spectacol. Nu era nevoie de decoruri spectaculoase. Copacii, mesele, vinul, muzica și agitația din jur erau suficiente pentru ca locul să capete personalitate.

De la cârciuma lui Gherghiceanu la Restaurantul Odobești

În istoria orală a zonei, Odobești este legat și de vechea cârciumă a lui Gherghiceanu. Potrivit evocărilor publicate ulterior, Gherghiceanu era cunoscut pentru seriozitatea cu care își administra localul și pentru vinurile sale. Subsolul avea pivnițe, iar mai târziu spațiul avea să fie asociat cu restaurantul Odobești.

Unele surse contemporane ale actualului restaurant vorbesc despre o tradiție începută în jurul anului 1911, însă această dată trebuie privită cu o anumită precauție, deoarece documentarea accesibilă astăzi nu oferă o cronologie completă și neîntreruptă a localului. Cert este că numele Odobești a ajuns să desemneze un reper gastronomic bine cunoscut al Căii Moșilor în secolul al XX-lea.

Numele însuși era potrivit pentru un restaurant renumit pentru vin. Odobeștiul din Vrancea era una dintre marile zone viticole ale României, iar vinurile produse acolo erau bine cunoscute în București. Nu întâmplător, amintirile despre restaurantul de pe Moșilor vorbesc insistent despre vinul servit la litru, despre grătar și despre preparatele consistente.

În perioada de după război și mai ales în deceniile comuniste, restaurantul a devenit un loc frecventat de o clientelă foarte amestecată. O evocare publicată în presa contemporană descrie diminețile în care mesele erau ocupate de muncitori, funcționari, gestionari și alte categorii de bucureșteni. Ciorba de burtă era una dintre specialitățile pentru care localul devenise cunoscut.

Într-un București în care restaurantele tradiționale treceau printr-un proces de degradare și standardizare, Odobești își păstra tocmai caracterul său popular. Nu era un restaurant destinat unei elite, ci un loc în care gastronomia urbană de zi cu zi se întâlnea cu tradiția vechilor cârciumi bucureștene.

Grădina de vară, muzica și viața de cartier

Un restaurant precum Odobești nu poate fi înțeles doar prin meniul său. O parte importantă din reputația localului venea din atmosfera grădinii de vară. Vara, mesele așezate sub coroanele copacilor ofereau un refugiu neașteptat într-o zonă aglomerată a orașului.

Grădina era mică, intimă și protejată de strada principală prin gardul acoperit de iederă. În spatele ei se afla scena pe care cântau formații ale vremii. Nu era vorba despre spectacole grandioase, ci despre muzică de restaurant, șlagăre și prelucrări ale unor melodii cunoscute.

Pentru generațiile care au copilărit în apropiere, Odobeștiul a fost mai mult decât un loc unde se mânca. A făcut parte din peisajul cotidian al cartierului. În amintirile publicate despre vechea Cale a Moșilor apar povești despre copii care adunau capace de bere de prin local și le foloseau ulterior pentru jocuri improvizate.

Astfel de detalii aparent banale sunt importante pentru istoria orașului. Ele arată cum funcționa viața de zi cu zi într-un cartier bucureștean înainte ca televiziunea, telefoanele mobile și internetul să transforme radical felul în care oamenii își petreceau timpul liber. Pentru copiii de atunci, spațiul din jurul restaurantului devenea un teritoriu al jocului și al întâlnirilor.

Odobeștiul era, prin urmare, parte dintr-o comunitate. Avea clienți fideli, angajați cunoscuți de generații întregi și o reputație care circula din vorbă în vorbă. Într-un asemenea București, faima unui local nu era construită prin reclame sofisticate, ci prin memoria oamenilor.

Ce legătură are Odobești cu filmele „Brigada Diverse”

Unul dintre motivele pentru care Odobeștiul a rămas atât de vizibil în memoria culturală a Bucureștiului este asocierea sa cu filmele din seria „Brigada Diverse”. Primul film, „B.D. intră în acțiune”, a fost realizat în 1970, în regia lui Mircea Drăgan, cu Toma Caragiu, Sebastian Papaiani, Puiu Călinescu, Dem Rădulescu, Jean Constantin și Iurie Darie în distribuție. Filmările s-au desfășurat în București și în alte locații, între mai și octombrie 1970.

Seria a devenit una dintre cele mai populare producții cinematografice românești, iar cadrele filmate în București au o valoare documentară aparte. Ele surprind străzi, clădiri, magazine, restaurante și spații urbane care în multe cazuri aveau să dispară în anii următori.

Aici apare însă o nuanță importantă. În memoria publică, Restaurantul Odobești de pe Calea Moșilor este asociat cu filmările B.D., iar mărturii ale unor foști locuitori susțin că au văzut echipa de filmare în local. Totuși, informațiile despre locurile exacte de filmare arată că unele scene atribuite Odobeștiului au fost realizate într-un alt restaurant.

În cazul filmului „Brigada Diverse în alertă”, sursele despre producție indică un restaurant de pe fosta stradă Galați, astăzi Vasile Lascăr, care a fost ulterior demolat. Această precizare este importantă deoarece există riscul ca două localuri bucureștene să fie confundate retrospectiv. Restaurantul Odobești de pe Calea Moșilor și restaurantul folosit pentru anumite cadre cinematografice nu trebuie tratate automat drept unul și același spațiu.

Chiar și așa, legătura dintre Odobești și universul B.D. rămâne una dintre cele mai interesante povești ale localului. Filmele au păstrat pe peliculă atmosfera Bucureștiului de atunci, iar astăzi cadrele respective sunt privite și ca fragmente dintr-un oraș care nu mai există.

Demolarea Căii Moșilor și dispariția unui reper bucureștean

Soarta Odobeștiului a fost legată de transformarea radicală a Căii Moșilor. După cutremurul din 1977, artera a intrat într-un amplu proces de lărgire și sistematizare. Pentru realizarea noii configurații urbane au fost demolate numeroase case și construcții, iar vechiul țesut al străzii a fost rupt de noile blocuri și de infrastructura rutieră.

Odobeștiul nu a supraviețuit acestei transformări. Clădirea și grădina sa de vară au dispărut, asemenea multor alte localuri, case și mici repere comerciale ale vechii Căi a Moșilor. Distrugerea nu a însemnat doar pierderea unei construcții, ci și dispariția unui loc în care se concentrase o parte din viața cotidiană a cartierului.

Fotografiile și mărturiile au devenit astfel singurele modalități prin care poate fi reconstituită imaginea localului. Pentru cei care au cunoscut Odobeștiul, demolarea sa a însemnat dispariția unei bucăți din Bucureștiul familiar. Pentru generațiile mai tinere, povestea poate fi recuperată doar din arhive, filme și amintiri.

Calea Moșilor de astăzi este, în multe puncte, foarte diferită de cea pe care o cunoșteau bucureștenii înainte de sistematizare. Tocmai de aceea, istoria unor localuri precum Odobești devine importantă: ele oferă repere pentru înțelegerea orașului care a existat înaintea blocurilor și a marilor intervenții urbanistice.

Numele Odobești a revenit la București

Povestea nu s-a încheiat însă odată cu demolarea localului de pe Moșilor. Numele Odobești a fost readus în circuitul gastronomic bucureștean printr-un restaurant deschis în zona Traian, pe strada Traian nr. 126, în apropierea Halei Traian.

Actualul local promovează explicit legătura cu vechea tradiție și afirmă că restaurantul continuă povestea la mai bine de un secol de la inaugurarea originară. Adresa este însă diferită, iar clădirea actuală nu trebuie confundată cu restaurantul istoric de pe Calea Moșilor.

Revenirea numelui este relevantă tocmai pentru că demonstrează forța memoriei gastronomice bucureștene. Un restaurant poate dispărea fizic, însă numele său poate continua să circule printre oameni, să fie asociat cu anumite feluri de mâncare, cu o stradă, cu o grădină de vară sau cu o scenă de film.

Astăzi, când privim imaginile Bucureștiului din filmele B.D., este ușor să ne concentrăm asupra actorilor și replicilor devenite celebre. În spatele lor se află însă un oraș întreg: străzi, tramvaie, magazine, restaurante și case care au dispărut între timp. Odobeștiul este unul dintre aceste repere.

Istoria restaurantului este, în fond, istoria unei lumi urbane. De la vechea cârciumă și zahana, la grădina de vară cu muzică, de la ciorba de burtă și vinul la litru până la aparițiile indirecte în memoria filmelor B.D., Odobeștiul a aparținut unui București în care localurile erau adevărate puncte de întâlnire ale comunității.

Clădirea nu mai există, iar vechea Cale a Moșilor a fost profund schimbată. Dar numele Odobești continuă să funcționeze ca o mică capsulă a memoriei urbane, legând Bucureștiul de astăzi de orașul popular, gălăgios și amestecat al deceniilor trecute.

Citește și: