Sectorul 3 e cel mai populat sector al Capitalei. Pe hârtie, are undeva între 342.000 de locuitori, cifra veche pe care Primăria o ține încă pe site, și peste 373.000, cât arată numărătorile mai proaspete. Care sunt exacte, greu de spus. Ce nu se schimbă e locul întâi la populație, an de an. Se întinde din zona Pieței Universității, prin Centrul Vechi, până spre marginea de est a orașului, în Titan și Dristor. Prea mare pentru o singură identitate, așa că iubirea și ura pentru el vin de obicei din colțuri diferite ale hărții.

Sectorul 3. De ce e iubit

Parcul Alexandru Ioan Cuza, fostul IOR

Cu 85 de hectare, e unul dintre cele mai mari parcuri din București. S-a construit între 1965 și 1970 în jurul Lacului Titan, iar lacul are cinci insule cu nume care spun multe despre umorul bucureștean: Insula Pensionarilor, Insula IOR, Insula Câinilor, Insula Trandafirilor, Insula Înecaților. În jurul apei e o pistă de alergat continuă, iar parcul are și o zonă amenajată cu păuni, printre terenurile de baschet și zonele de calistenie apărute în ultimii ani. Pentru locuitorii din Titan și Dristor, e practic curtea din spatele blocului.

Hala Laminor

Pe Bulevardul Basarabia 256 stă o hală de 400 pe 180 de metri, construită în 1938 ca parte din uzina Malaxa, semnată de arhitectul Horia Creangă. A fost restaurată între 2017 și 2022 și a devenit unul dintre puținele spații industriale interbelice din București păstrate și redate publicului, nu demolate. Găzduiește târguri, expoziții și concerte de mii de oameni, iar din august 2026 e și noul sediu al Primăriei Sectorului 3.

Centrul Vechi

Bucata de oraș care pornește de la Piața Universității și coboară spre Curtea Veche aparține administrativ tot Sectorului 3. E aici, printre străzile din jurul fostei reședințe domnești, un nucleu istoric care datează încă din secolul al XVI-lea. Mulți bucureșteni ies acolo la o bere fără să știe că, de fapt, au trecut granița în Sectorul 3.

Sectorul 3. De ce nu e iubit

Trecerile de pietoni supraînălțate, la nesfârșit

Proiectul cu treceri de pietoni și intersecții supraînălțate a trecut prin patru variante diferite. În februarie 2024, Consiliul Local aprobase 160 de obiective. Un an mai târziu, cifra urcase la 1.700. La finalul lui ianuarie 2026, toate hotărârile anterioare au fost abrogate și a apărut un nou proiect, de data asta cu 735 de treceri și intersecții. Numărul a scăzut, dar costul a crescut, la 85 de milioane de euro cu TVA inclus. Se schimbă mai des decât apucă cineva să se obișnuiască cu el.

Regulamentul de urbanism care sperie centrul

Primăria a propus, în 2024, un regulament prin care, în centrul Sectorului 3, se putea construi un metru pătrat nou pentru fiecare trei metri pătrați demolați. Proiectul a fost respins de două ori de Consiliul General, tocmai din cauza riscului de supra-densificare într-o zonă deja aglomerată. Subiectul densității construcțiilor a revenit însă în discursul public al primarului și ulterior, semn că discuția despre regulamentul de urbanism din centrul sectorului nu s-a încheiat odată cu cele două respingeri.

Planurile pentru Parcul IOR, care sperie exact lucrul pe care oamenii îl iubesc

Primăria a propus modernizarea parcului cu fântâni arteziene, platforme din lemn compozit și un proiect estimat la aproape 43 de milioane de euro. Mai multe organizații civice au acuzat administrația că pregătește, de fapt, „un mall în aer liber", iar locuitorii au strâns semnături împotriva planului. Negoiță a retras proiectele de hotărâre, dar a anunțat în continuare consultări publice pentru IOR și alte trei parcuri din sector. Pentru mulți locuitori, incertitudinea asta e mai grea decât orice altceva: parcul pe care-l iubesc rămâne, teoretic, pe lista de lucruri care s-ar putea schimba radical.

Citește și Cum este să locuiești în Sectorul 3 al Bucureștiului: diversitate urbană și confort