STB SA a depus, marți, 25 august, o nouă solicitare de insolvență, la Tribunalul București.

De această dată, solicitarea conține toate detaliile cu privire la cei 3.285.880 lei pe care societatea îi datorează salariaților, pentru bilete de tratament.

„S-a depus astăzi o nouă solicitare, cu toate acele informații solicitate de instanță.

Din punctul nostru de vedere, solicitarea a fost completă și în primul dosar, întrucât eram cumva îngrădiți de GDPR în a comunica date ale salariaților.

Dar, în condițiile în care instanța a solicitat acele date, de această dată am depus toate acele documente.

Am făcut-o pentru a câștiga timp. În principiu, în 7-10 zile ar urma să avem termen de judecată”, a declarat pentru București.ro consilierul general Răzvan Mitu (PNL), membru în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) STB SA. 

Reamintim că STB SA a mai solicitat să intre în insolvență, într-un alt dosar, înregistrat pe 6 august 2026, la Tribunalul București.

La singurul termen – care s-a judecat pe 18 august 2026 – instanța a respins cererea STB SA, deoarece lista creditorilor depusă de STB era incompletă: societatea nu individualizase salariații cărora le datora, în total, 3.285.880 de lei pentru „decontare bilete de odihnă și tratament”. Din informațiile București.ro, ar fi vorba despre circa 2.000 de persoane cărora STB SA le datorează acești bani. 

Din respectivul dosar au fost disjunse cererile de insolvență formulate de creditori și trimise în dosarul nr. 30071/3/2026, deschis anterior la solicitarea altor creditori. Acesta are termen la Tribunalul București pe 10 noiembrie 2026. 

De ce contează la cererea cui intră STB în insolvență

Prin cererea depusă astăzi, STB va încerca să grăbească procedura și să intre în insolvență în urma unei solicitări proprii.

Miza nu este doar cât de repede va intra STB în insolvență, ci și în ce configurație va începe procedura.

În propria cerere, STB solicită intrarea în insolvență în vederea reorganizării și propune un administrator judiciar. În paralel, mai mulți creditori cer ei înșiși insolvența companiei și au propus alți practicieni (care vor decide, practic, felul în care este gestionată procedura judiciară). 

Dacă procedura va fi deschisă la cererea creditorilor înainte de soluționarea noii solicitări a STB, compania nu va mai intra în insolvență în baza propriului demers. Asta nu înseamnă însă că obiectivul reorganizării dispare sau că va depinde doar de creditori care își așteaptă banii să impună lichidarea societății.

STB consideră, însă, mai sigur să deschidă procedura la propria solicitare. 

Cum s-a ajuns aici? 

Consiliul General a aprobat, în 2018, transformarea Regiei Autonome de Transport București (RATB) în societate pe acțiuni: STB SA. 

Așteptarea administrației a fost ca societatea să se descurce mai bine decât regia, care de un deceniu nu mai primise mijloace noi de transport. Cu toate că STB a primit și autobuze, și troleibuze, și tramvaie noi, tot a ajuns într-o situație financiară dezastruoasă. Motivele sunt mai multe: de la datorii pe care le-a acumulat la ANAF până la încasările mici din vânzarea de titluri de călătorie, comparativ cu necesarul. 

În cererea de insolvență respinsă de instanță pe 18 august – consultată de București.ro – STB SA menționează și „neîndeplinirea la termen a obligațiilor de plată a facturilor aferente compensației, precum și subfinanțarea și subcompensarea continuă a societății”. 

Instituția despre care STB SA spune că nu i-a achitat compensația este Primăria Municipiului București (PMB). Transportul public din Capitală – la fel ca termoficarea – este un serviciu plătit, în principal, din banii publici ai PMB, prin compensații. Atunci când PMB nu are bani – sau alege să nu achite la termen compensațiile – datoriile societăților încep să se acumuleze. Și, în timp, ele devin împovărătoare. 

O parte dintre datoriile STB SA provin și dintr-o strategie de achiziții care i-a ridicat mari probleme. În cele mai multe cazuri, autobuzele, troleibuzele și tramvaiele sunt cumpărate de PMB și date în exploatare către STB SA. În 2019, însă, STB a lansat o licitație pentru a cumpăra 40 de tramvaie de 18 metri. A desemnat, în 2020, o câștigătoare: Electroputere VFU Pașcani, companie deținută integral de Grup Feroviar Român, al omului de afaceri Gruia Stoica. 

STB SA n-a mai semnat niciodată contractul cu VFU Pașcani, care, între timp, a câștigat dreptul de a încasa de la STB SA penalități de sute de milioane de lei. 

Motivele invocate de PMB – finanțatorul de facto al achiziției – au variat de-a lungul anilor. Pe vremea când era primar general, spre exemplu, Nicușor Dan a anunțat că acele tramvaie de 18 metri urmau să fie aduse din Rusia, iar asta ridica semne de întrebare cu privire la modul în care Capitala respectă sancțiunile economice impuse Moscovei. 

Nu e foarte clar dacă, la acest moment, VFU Pașcani mai poate livra acele tramvaie la prețul pe care l-a ofertat în 2019, la licitația pe care a câștigat-o. Dar vrea să încerce livrarea. Omul de afaceri Gruia Stoica a declarat că renunță la 90% dintre penalitățile pe care le are de încasat, în cazul în care STB SA semnează contractul cu VFU Pașcani. 

Per total, la prima încercare se a intra în insolvență, STB SA a menționat, în instanță, datorii de 2,15 miliarde lei.