Irina Zamfirescu – cercetător urban și activist pentru drepturile omului la ActiveWatch – avertizează că noul regulament pentru repartizarea locuințelor sociale, care va fi supus votului Consiliului General pe 20 august, riscă să-i vulnerabilizeze și mai mult tocmai pe bucureștenii care au cea mai mare nevoie de sprijin.

Cu alte cuvinte, regulamentul ar putea introduce noi obstacole în accesul la puținele locuințe sociale din București, pentru care unele familii așteaptă deja de peste 20 de ani.

Primăria Municipiului București (PMB) deține mii de spații cu diverse destinații, printre care locuințe sociale, locuințe de necesitate și locuințe convenabile.

Prin regulamentul pe care îl va dezbate și vota în ședința din 20 august, Consiliul General al Municipiului București (CGMB) ar putea schimba inclusiv condițiile în care persoanele vulnerabile au acces la locuințe sociale.

O parte dintre consilierii generali au discutat deja pe marginea regulamentului în Comisia de Patrimoniu a Municipiului București.

În timpul ședinței, Irina Zamfirescu a enumerat prevederile pe care le consideră noi și care, susține ea, riscă să vulnerabilizeze și mai mult persoanele care duc deja un trai precar.

Legea locuinței nr. 114/1996 stabilește deja situațiile în care o persoană nu poate beneficia de o locuință socială. Proiectul de regulament introduce însă criterii suplimentare de neeligibilitate.

Ai datorii sau ai fost evacuat? Poți deveni neeligibil pentru o locuință socială

„În lege avem deja o listă clară a persoanelor care nu sunt eligibile să primească locuință socială.

Iar aici, prin regulament, se adaugă și alte condiții și devin neeligibile persoanele care:

• au datorii la buget local sau de stat
• au mai fost evacuate.

Chiar dacă au datorii, asta n-ar trebui să-i facă neeligibili. Avem deja decizii ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) care arată că așa ceva nu este în regulă.

Problema datoriilor ține chiar de situația de vulnerabilitate în care se află acești oameni.

Nu poți impune o astfel de condiție, fără să faci o anchetă socială înainte, să afli dacă acea familie vulnerabilă nu traversează o perioadă de criză și din acest motiv n-a putut plăti chiria”, a declarat Irina Zamfirescu.

Anterior, într-un studiu publicat în 2023, cercetătoarea a arătat cum datoriile îi pot ține pe oamenii vulnerabili departe inclusiv de piața muncii.

Unul dintre exemplele analizate a fost cel al persoanelor care adună PET-uri și primesc de la polițiștii locali amenzi pe care nu le pot achita.

În momentul în care încearcă să se angajeze, firma la care lucrează este obligată să le rețină o treime din salariu, până la achitarea amenzilor.

Cu numai două treimi dintr-un salariu deja mic, a arătat Zamfirescu, oamenii vulnerabili ajung să nu se poată întreține. Așa că unii renunță la serviciul cu carte de muncă și se întorc la diverse activități la negru, pe care se bazează pentru supraviețuire.

„Evacuare – la fel – este un proces care vulnerabilizează o familie. Pe de o parte, regulamentul vorbește despre evacuarea celor care au acumulat datorii de 3 luni la chirie.

Și același regulament îi îndepărtează și mai mult pe cei evacuați de posibilitatea de a mai primi vreodată acces la o locuință socială.

Sunt prevederi care nu țin deloc cont de realitate”, a mai spus Irina Zamfirescu.

Refuzi locuința sau zona? Riști să pierzi șansa la alta

În plus, activista susține că viitorii beneficiari ar trebui să aibă dreptul să viziteze locuința socială înainte de a o accepta.

Iar simplul refuz al unei locuințe aflate într-o stare avansată de degradare sau al uneia situate într-o zonă prea îndepărtată n-ar trebui să le reducă șansele de a primi o altă locuință.

„Se menționează aici că – dacă refuzi cartierul sau zona – nu mai ești eligibil.

Eu sunt cadru didactic (lect. dr. cu funcție de prodecan la Facultatea de Științe Sociale - n.red.). Avem studenți cu dizabilități care vin la facultate. Dar care poate n-ar mai veni, dacă ar fi nevoiți să schimbe 3 autobuze pe drum. Prevederea asta scapă niște nuanțe importante.

Și sunt și alte prevederi care, la fel, nu țin cont de realitate.

Spre exemplu, legea spune că nu ești eligibil dacă ai o proprietate sau dacă ai înstrăinat una, după 1990. Regulamentul te face neeligibil și dacă ai calitatea de coproprietar.

Deși – dacă ai moștenit o zecime din nu știu ce spațiu, în nu știu ce zonă, cu nu știu ce rude cu care nu încapi în locuința – acea calitate de coproprietar nu te ajută cu nimic.

În plus, a avea un teren – situație în care, potrivit regulamentului, nu mai ești eligibil pentru locuință socială - nu înseamnă că ai acces la locuire. Or, noi la asta ar trebui să fim atenți: la accesul la locuire.

Tot în Regulament se menționează că solicitantul de locuință socială pierde punctele pentru vechime din dosar, dacă familia nu reușește să își actualizeze anual cererea.

Există o familie care are 23 de ani de când a tot redepus cererea. Și o actualizează anual. Dacă într-un an, din diverse motive, nu reușește să o facă, pierde puncte și își diminuează suplimentar șansele la obținerea locuinței sociale”, a mai declarat activista pentru drepturile omului, în cadrul ședinței Comisiei de Patrimoniu a CGMB. 

Irina Zamfirescu este de părere că PMB trebuie să facă un studiu de impact social - ceva ce nu s-a mai făcut la nivel de Capitală - ca să înțeleagă mai bine nevoile persoanelor vulnerabile și modurile în care să le răspundă. 

ActiveWatch critică și intenția PMB de a obține mai mulți bani din locuințele convenabile

Zamfirescu critică și intenția PMB de a organiza licitații și de a încerca să obțină mai mulți bani din locuințele convenabile, în condițiile în care Capitala are nevoie de noi spații care să poată fi folosite ca locuințe sociale.

ActiveWatch a depus și o petiție, semnată alături de alte nouă ONG-uri, în care indică punctual modificările pe care organizațiile consideră că CGMB ar trebui să le aducă regulamentului, astfel încât acesta să nu le facă persoanelor vulnerabile mai mult rău decât bine.

Proiectul a fost avizat negativ de Comisia de Patrimoniu. Decizia se ia joi

Consilierii generali Diana Mardarovici (PNL) și Ovidiu Zară (AUR) și-au exprimat nemulțumirile față de mai multe prevederi ale regulamentului. 

Singura care a susținut, în ședință, că documentul este întocmit corect și merită a adoptat a fost  Carmen Ipate, director în cadrul Direcției Fondului Locativ și cu Altă Destinație din PMB. 

În cele din urmă, proiectul nu a obținut avizul favorabil al Comisiei de Patrimoniu din CGMB. Au fost 2 voturi pentru, 6 abțineri și un vot împotrivă.

Decizia finală aparține însă plenului Consiliului General.

Regulamentul va fi supus votului joi, 20 august, în ședința CGMB care începe la ora 10:00.