Andreea Bisinicu

Cine a fost Matei Balș, medicul cu sânge albastru după care a fost numit cel mai cunoscut institut de boli infecțioase din România

În istoria României, există figuri care reușesc să îmbine două lumi aparent incompatibile: aristocrația și știința, tradiția și modernitatea, destinul personal marcat de privațiuni și cariera strălucită. Printre aceste nume se află și profesorul Matei Balș, medicul care a devenit un simbol al luptei... Citește mai mult

Biserica Kretzulescu, între trecut și prezent. Ridicată de Safta Brâncoveanu, salvată de la ruinare

În centrul Bucureștiului, la câțiva pași de Calea Victoriei și Palatul Regal, se află unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectură religioasă din Capitală: Biserica Kretzulescu. Ridicată la începutul secolului al XVIII-lea, între 1720 și 1722, biserica a fost ctitorită de marele logofăt I... Citește mai mult

Teatrul Național București, de la începuturi și până-n prezent: o moștenire boierească a devenit centrul cultural al Capitalei

În mijlocul Bucureștiului, la kilometrul zero al României, se ridică astăzi Teatrul Național „I.L. Caragiale”, o instituție emblematică pentru arta dramatică românească. Povestea acestui loc, însă, începe mult înainte ca prima piesă să fi fost jucată aici, încă din secolul al XVIII-lea, când terenul... Citește mai mult

Care este cea mai veche stradă din București. Pe strada Smârdan din Centrul Vechi s-a pecetluit Unirea Principatelor Române

Capitala României ascunde o istorie urbană fascinantă, care se desfășoară pe parcursul mai multor secole. Prima mențiune documentară a orașului datează din 1459, iar de atunci Bucureștiul a trecut prin transformări radicale: de la un târg medieval cu ulițe noroioase la metropola agitată de astăzi.Bu... Citește mai mult

Cel mai inedit mărțișor din București. Casa memorială Tudor Arghezi, în curtea căreia este îngropată întreaga familie a poetului

Puține locuri din București îmbină atât de bine memoria culturală, povestea personală și simbolistica tradițională precum Casa Memorială „Tudor Arghezi - Mărțișor”. Așezată pe strada care îi poartă astăzi numele, în sudul capitalei, această casă nu este doar un muzeu sau un monument al arhitecturii... Citește mai mult

Cafeneaua Fialkowsky, localul decadent al Bucureștiului antebelic unde actorii veneau să deguste ”vinul amestecat cu vorbe de spirit”

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Bucureștiul se transforma rapid dintr-un târg oriental într-o capitală europeană, cu ambiții mărețe, clădiri impunătoare și o viață socială tot mai efervescentă. Tradițiile vechi se împleteau cu noutățile aduse de influențele rusești, austriece și franțuzeș... Citește mai mult

Când viața bate filmul: Sanda Țăranu a renunțat la chimie ca să fie actriță, dar a ajuns cea mai cunoscută voce a Teleenciclopediei

În 2025 s-au împlinit 60 de ani de la lansarea Teleenciclopediei, emisiune devenită un reper cultural pentru generații întregi de români. Este cea mai longevivă producție din istoria televiziunii românești, iar succesul său este strâns legat de o voce inconfundabilă, cea a inegalabilei Sandei Țăranu... Citește mai mult

Strada Șelari din Centrul Vechi, kilometrul O al amorului: Cartierul Roșu, sfârșitul Zarazei, patimile doamnei Păuna

În inima Bucureștiului, acolo unde astăzi turiștii se plimbă printre cafenele cochete și restaurante cu specific românesc sau internațional, se află strada Șelari, una dintre cele mai vechi artere ale orașului. La prima vedere, poate părea o simplă străduță din Centrul Vechi, dar în spatele zidurilo... Citește mai mult

Calea Victoriei din București „respiră” istorie: Podul Mogoșoaiei de demult a fost pavat de Constantin Brâncoveanu cu trunchiuri de copac

Puține locuri din București concentrează atâta istorie, farmec și memorie colectivă precum Calea Victoriei. Astăzi o asociem cu arhitectura somptuoasă, cu viața culturală și socială intensă, dar originile ei se regăsesc într-un trecut mult mai umil. Înainte să fie o arteră centrală a Capitalei, Cale... Citește mai mult

Povestea pictorului Nicolae Grigorescu, orfanul din Mahalaua Cărămidarilor care picta iconițe pe care le vindea în târg

Nicolae Grigorescu, unul dintre cei mai mari pictori români și o figură de prim rang a artei europene din secolul al XIX-lea, s-a născut pe 15 mai 1838 în satul Pitaru, județul Dâmbovița. Provenea dintr-o familie modestă: tatăl său, Ion Grigorescu, era notar, iar mama, Ruxandra, croitoreasă. Micuțul... Citește mai mult