Faptul că Bucureștiul este un oraș plin de istorie nu mai e un secret, dar puțini știu ce povești s-au scris sub pavajele sale. Tuneluri secrete, catacombe, pasaje subterane și pivnițe uitate – toate acestea se ascund sub tălpile noastre, în asfaltul pe care călcăm zilnic, cu atâta grabă. 

Pentru că în urmă cu câteva secole în Bucureştiul de odinioară jafurile erau la ordinea zilei, iar războaiele erau o ameninţare constantă, cei mai înstăriţi boieri ai acelor vremuri îşi construiau casele cu tuneluri lungi, astfel încât să poată să fugă în caz de urgenţă, salvându-şi vieţile.

„În secolele XVI–XVIII, marii boieri îşi construiau casele cu tuneluri lungi de câteva sute de metri care dădeau, de obicei, în câmpie. În caz de război, dacă erau jefuiţi, reuşeau să scape în acest fel“, explică istoricul Dan Falcan.

Aceste structuri subterane poartă povești fascinante, de la refugii medievale până la tuneluri construite de regimuri politice, în scopuri militare sau secrete ce au rămas încă nedeslușite.  

Tunelurile Bucureștiului

Tunelurile Domnești: Evadările boierilor și ale domnitorilor

Se spune că sub Curtea Veche, fosta reședință a domnitorilor țării Românești, există o rețea de tuneluri secrete care duceau până la diferite locații din afara orașului. Tunelurile erau căptușite în totalitate cu cărămidă, având o lăţime de 1,5 metri, fiind săpate la o adâncime de peste zece metri şi având o lungime de aproximativ 250 de metri. Aceste pasaje erau folosite de domnitori și boieri pentru a scăpa în caz de pericol sau atacuri otomane. Legendele spun că unele dintre aceste tuneluri se conectau cu mănăstirile de la marginea orașului, precum Mănăstirea Radu Vodă.

Tunelurile secrete din timpul comunismului

O perioadă mai recentă, nu mai puțin enigmatică, este cea comunistă. Regimul lui Nicolae Ceaușescu a construit o rețea complexă de tuneluri subterane, menite să servească drept buncăre și refugii pentru nomenclatura vremii. Între anii 1970 – 1975, Calea Victoriei a fost blocată pentru a se efectua lucrări la un tunel care făcea legătură între Comitetul Central, Palatul Regal şi Sala Palatului. 

Canalizările: lumea subterană mai puțin enigmatică

Nu toate tunelurile sunt relicve istorice care ascund povești enigmatice. Un alt sistem subteran bine cunoscut este cel al canalizării Bucureștiului, unde, de-a lungul anilor, s-au format adevărate comunități de oameni ai străzii. Interesant este că unele dintre aceste rețele de canale datează din perioada interbelică și au fost folosite ca adăposturi improvizate de-a lungul anilor.

Catacombele uitate și miturile urbane

Printre legendele urbane ale Capitalei se numără și cele despre catacombe misterioase, pasaje subterane uitate și tuneluri care ascund comori sau artefacte vechi. Unii istorici afirmă că sub vechi biserici și mănăstiri există galerii ce duc la morminte vechi, iar exploratorii urbani sunt mereu în căutarea unor astfel de locuri ascunse.

Pot fi vizitate aceste tuneluri?

Una dintre întrebările de pe buzele pasionaților este dacă aceste tuneluri pot fi sau nu vizitate. Din păcate, multe dintre aceste pasaje sunt astăzi blocate, prăbușite sau inaccesibile publicului, dar motivul este unul fondat: siguranța vizitatorilor. Totuși, există tururi ghidate care includ pivnițe medievale, catacombe sau buncărele din perioada comunistă. Unele locații, cum ar fi pivnițele Hanului lui Manuc sau cele ale Palatului Mogoșoaia, pot fi vizitate încă astăzi.

Sursa foto: Historia.ro