Articole (1565)

Cum e să fii student în București, în 2025. Între biblioteci, cafele, trafic și oameni noi

Diminețile mele încep cu un ceas care sună prea devreme și cu liniștea aceea scurtă dintre blocuri, înainte să pornească traficul. Cobor scările cu laptopul în rucsac, trec pe lângă afișul de pe casa scării cu „vă rugăm nu mai lăsați biciclete pe hol” și îmi propun din nou să-i pun o lumină mai bună la șa. Bucureștiul te învață repede că timpul din...

Chiria în București în sezonul „back to campus”: cât costă în 2025, unde găsești mai ieftin și cum negociezi corect

Septembrie aduce vârful de căutări pentru chirii în București. Cererea împinsă de studenți și masteranzi ridică temporar prețurile la garsoniere și două camere, mai ales în jurul campusurilor (Regie–Leu, Grozăvești, Romană–Universitate, Timpuri Noi, Pallady). Din martie până în iulie 2025, chiriile au urcat față de 2024 cu ~5–6% la nivel de capital...

Bucureștiul industrial. Fabricile care au modelat cartiere și comunități, de la Ford la APACA

Bucureștiul nu s-a extins doar prin bulevarde și blocuri, ci și prin uzinele care au atras oameni, locuire și infrastructură. Două repere – hala Ford din Floreasca și platforma textilă APACA – deschid și închid, simbolic, un arc de istorie: de la modernizarea interbelică la industrializarea comunistă și reconversiile post-1990. Prima linie de metro...

Bucureștiul interbelic: perioada în care Capitala s-a dezvoltat armonios. A fost epoca marilor realizări economice

Bucureștiul, astăzi principalul oraș al României, își are rădăcinile într-o mică localitate situată la intersecția unor drumuri comerciale, în perioada medievală. Construirea unei curți domnești a accelerat creșterea demografică și a conferit orașului o importanță politică și economică în regiune. Deși expus invaziilor otomane venite din capul de p...

De ce a fost ales Bucureștiul drept capitala Țării Românești, în 1659. Turcii au făcut diferența cu Târgoviștea

Bucureștiul, astăzi capitala României, nu a fost încă de la început scaun de domnie. Originile sale sunt plasate de istorici în secolele XIV–XV, însă nu există un consens clar asupra întemeierii. Unele teorii îl leagă de Mircea cel Bătrân, care ar fi folosit „Cetatea Dâmboviței” ca reședință de iarnă, în timp ce altele vorbesc despre ciobanul Bucur...

Trecutul Gării de Nord: de la poarta de intrare în Europa la hub suprasolicitat

Când deschizi ochii în dimineața unui secol trecut, ajungi la Gara de Nord — unde roțile trenurilor și pașii călătorilor conturau ritmul Capitalei. Astăzi, portile acestei gări nu mai reflectă doar începuturile spre Occident, ci și stresul urban al aglomerației — un nod feroviar care se confruntă cu presiuni greu de gestionat.Nașterea unei intrări...

Cum s-a schimbat centrul orașului în 100 de ani: de la trăsuri la trafic infernal

Dacă astăzi traversarea centrului Bucureștiului înseamnă claxoane, semafoare și șiruri nesfârșite de mașini, acum o sută de ani peisajul era cu totul diferit. Calea Victoriei era străbătută de trăsuri, pietonii se plimbau în voie pe străzile înguste, iar zgomotul roților de lemn pe piatră cubică era fundalul sonor al orașului. În doar un secol, ini...

Care este cea mai veche stradă din București? Istoria ei merge înapoi cu sute de ani

Bucureștiul, un oraș care îmbină straturi succesive de istorie, ascunde în țesătura lui urbană străzi care au rezistat sute de ani. Întrebarea „care este cea mai veche stradă din capitală?” nu are un răspuns unic, dar există câteva certitudini care ne duc spre nucleul istoric al orașului.De la ulițe la străziPrimele drumuri ale Bucureștiului nu ară...

Bucureștiul și apele sale: râurile și lacurile care au modelat orașul

Bucureștiul nu a fost niciodată doar un oraș al prafului și al betoanelor. În spatele imaginii de metropolă sufocată de trafic, capitala este străbătută și definită de apă. Două râuri – Dâmbovița și Colentina – și peste zece lacuri mari, naturale sau artificiale, au marcat dezvoltarea urbană, economia, dar și identitatea culturală a orașului.Dâmbov...

Cutremurul din 1977 și Bucureștiul de azi – ce s-a prăbușit și ce lecții nu s-au învățat

Pe 4 martie 1977, la ora 21:22, România era zguduită de cel mai puternic cutremur din secolul XX. Seismul cu magnitudinea de 7,2 pe scara Richter, având epicentrul în zona Vrancea, a durat aproximativ 55 de secunde. În București, efectele au fost devastatoare: 1.424 de persoane și-au pierdut viața, alte peste 7.000 au fost rănite, iar zeci de clădi...