Cum încheie Bucureșiul anul 2025? Într-o stare familiară: un oraș aflat în lucru. Nu a fost anul marilor inaugurări sau al transformărilor spectaculoase, ci un an al intervențiilor dificile, al șantierelor inevitabile și al proiectelor care au trecut, în sfârșit, de la promisiuni la execuție. De la consolidarea Planșeului Unirii, una dintre cele mai sensibile zone de infrastructură ale Capitalei, până la lucrări în rețeaua de metrou și reconfigurări ale spațiului public, 2025 a fost un an care a produs disconfort, dar a pus bazele unor schimbări necesare. 

Planșeul Unirii: cea mai serioasă lucrare din centrul orașului din ultimele decenii

În iunie 2025 au început lucrările de refacere și consolidare a Planșeului Unirii, o structură construită în anii ’30, care susține una dintre cele mai aglomerate zone din Capitală. Sub el se află nu doar rețele de utilități, ci și magistrale de metrou.

Intervenția a venit târziu, dar inevitabil. Expertizele tehnice au indicat riscuri reale de degradare structurală și infiltrații, iar autoritățile au descris proiectul drept unul de siguranță publică, nu de estetică urbană. Lucrările au presupus restricții de trafic majore pe Splaiul Independenței și reorganizarea circulației în zonă, cu impact direct asupra vieții cotidiene din centru.

Catedrala Mântuirii Neamului: un moment de finalizare simbolică în 2025

Unul dintre puținele proiecte de anvergură care au cunoscut o formă de finalizare în 2025 a fost Catedrala Mântuirii Neamului, deschisă oficial publicului în luna octombrie, odată cu sfințirea picturii interioare. Deși lucrările structurale și deschiderea parțială avuseseră loc în anii anteriori, 2025 a fost anul în care edificiul a devenit, în mod real, funcțional și accesibil credincioșilor și vizitatorilor. Evenimentul a avut o puternică încărcătură simbolică și a marcat încheierea unei etape esențiale dintr-un proiect controversat, dar definitoriu pentru peisajul urban și identitar al Bucureștiului. Dincolo de dezbaterile publice legate de costuri și priorități, deschiderea catedralei a reprezentat una dintre puținele „închideri de ciclu” urbane ale anului 2025.

Metroul: modernizare lentă și extinderi care încă cer răbdare

În 2025, Metrorex a continuat lucrările și procedurile pentru extinderea Magistralei M6 spre Aeroportul Henri Coandă, un proiect început cu ani în urmă și împins constant spre termene mai îndepărtate. Deși nu vorbim de stații noi deschise în acest an, 2025 a însemnat contracte, lucrări pregătitoare și finanțări consolidate pentru segmentele aflate în execuție.

În paralel, au continuat intervențiile de modernizare în stații vechi: instalații, sisteme de siguranță, accesibilizare. Sunt schimbări mai puțin vizibile, dar esențiale într-o rețea care transportă zilnic sute de mii de oameni.

Mobilitatea alternativă: bicicleta începe să fie luată în serios, pe hârtie și parțial pe teren

Un pas important din 2025 a fost avansarea Masterplanului Velo al Bucureștiului, document care prevede o rețea coerentă de piste de biciclete, conectate cu transportul public și gândite utilitar, nu decorativ. Planul vorbește despre sute de kilometri de infrastructură velo, implementați etapizat până în următorul deceniu.

În practică, 2025 a adus mai degrabă ajustări și proiecte-pilot decât o transformare radicală. Fragmentarea traseelor și conflictele cu traficul auto rămân probleme nerezolvate, dar direcția este, în sfârșit, formulată oficial.

„Străzi Deschise”: orașul testat la pas, nu din mașină

Programul „Străzi Deschise – București” a continuat și s-a extins în 2025. Calea Victoriei a devenit, din nou, pietonală în weekenduri, iar evenimentele culturale s-au mutat și în cartiere. Pentru mulți bucureșteni, acesta a fost contactul cel mai direct cu ideea de oraș trăit altfel: mai lent, mai respirabil, mai uman.

Datele publice arată o participare ridicată și o percepție pozitivă din partea publicului, deși criticii proiectului continuă să invoce disconfortul pentru trafic. Experimentul rămâne, însă, unul dintre puținele care au schimbat concret relația oamenilor cu spațiul public.

Un oraș în lucru, nu un oraș „finalizat”

Pe lângă aceste proiecte majore, 2025 a însemnat și lucrări de reparații, modernizări punctuale, digitalizarea unor servicii administrative și încercări de reorganizare urbană care nu fac titluri, dar contează.

Bucureștiul nu s-a transformat radical într-un singur an. Dar a început, timid și cu multe sincope, să repare ce era ignorat și să testeze alternative la modelul orașului blocat în trafic și improvizație.

2025 va rămâne, probabil, anul în care Bucureștiul a acceptat că nu mai poate amâna lucrurile grele. Rezultatele reale vor veni mai târziu, dar direcția – cel puțin în acest moment - pare să fie una coerentă.