În ultimii ani, Europa Centrală și de Est a devenit o zonă tot mai vizibilă pe harta migrației internaționale. Capitale precum Praga, Budapesta sau Varșovia sunt deja consacrate ca destinații pentru expați, studenți internaționali și profesioniști mobili. În acest context, București rămâne un caz particular: atractiv din anumite puncte de vedere, dar încă periferic în ierarhia regională.

Analiza atractivității pentru străini presupune evaluarea mai multor dimensiuni: dimensiunea comunității de expați, oportunitățile economice, calitatea vieții, infrastructura urbană și capacitatea de integrare socială.

Dimensiunea comunității de străini

Comparativ cu alte capitale din regiune, Bucureștiul are o pondere relativ redusă a rezidenților străini. Estimările recente indică un procent de sub 7% din populația orașului, incluzând atât cetățeni UE, cât și non-UE.

Prin comparație:

• Praga depășește 20% populație străină,
• Viena (deși în Europa Centrală mai larg definită) are peste 30%,
• Budapesta și Varșovia se situează constant peste București, atât numeric, cât și ca diversitate a profilurilor socio-profesionale.

Această diferență arată că Bucureștiul nu este încă un oraș de destinație majoră, ci mai degrabă unul de tranzit sau de oportunitate economică punctuală.

Profilul expaților: muncă vs. lifestyle

O diferență esențială între București și alte capitale regionale ține de tipul de migrație.

În București, o parte semnificativă a străinilor provin din Asia de Sud și Sud-Est (Nepal, Sri Lanka, India, Bangladesh) și sunt integrați preponderent în:

• muncă manuală,
• servicii cu valoare adăugată scăzută,
• contracte temporare sau circulatorii.

În schimb, capitale precum Praga sau Varșovia atrag într-o măsură mai mare:

• profesioniști din IT, finanțe și cercetare,
• studenți internaționali,
• expați care aleg orașul pentru calitatea vieții, nu doar pentru salariu.

Această diferență afectează direct vizibilitatea internațională și reputația orașului.

Costul vieții: avantaj real, dar insuficient

Unul dintre principalele avantaje ale Bucureștiului rămâne costul relativ scăzut al vieții, în special la capitole precum:

• chirii,
• servicii private,
• consum zilnic.

Totuși, acest avantaj este din ce în ce mai fragil. Creșterea accelerată a prețurilor la locuințe și presiunea asupra infrastructurii urbane reduc diferența față de Budapesta sau Varșovia, fără a oferi în schimb același nivel de servicii publice sau coerență urbană.

Cu alte cuvinte, Bucureștiul este mai ieftin, dar nu neapărat mai bun.

Calitatea vieții și infrastructura

La capitolele transport public, spații verzi, predictibilitate administrativă și servicii urbane, Bucureștiul rămâne în urma competitorilor regionali. Acest lucru se reflectă constant în clasamentele internaționale privind calitatea vieții pentru expați, unde capitala României ocupă poziții medii sau joase.

Problemele cronice — trafic, poluare, infrastructură fragmentată — sunt tolerate de populația locală, dar devin factori de respingere pentru străinii care pot alege alte orașe din regiune.

Integrare și capital social

Un alt indicator relevant este capacitatea orașului de a integra străini. Bucureștiul dispune de comunități de expați active, dar acestea sunt adesea:

• segmentate,
• slab conectate la viața urbană locală,
• dependente de rețele informale sau de mediul corporatist.

Prin contrast, orașe precum Praga sau Budapesta oferă ecosisteme mai bine dezvoltate de integrare culturală, educațională și socială, inclusiv servicii publice adaptate populației internaționale.

Unde se situează Bucureștiul, realist

Bucureștiul este atractiv:

• pentru angajatori care caută forță de muncă,
• pentru profesioniști tineri dispuși să accepte compromisuri,
• pentru migranți economici non-UE.

Este mai puțin atractiv:

• pentru expați orientați spre lifestyle,
• pentru familii internaționale,
• pentru specialiști seniori care prioritizează stabilitatea și calitatea mediului urban.

Concluzie

În comparație cu alte capitale din regiune, Bucureștiul nu este încă un magnet pentru expați, ci un oraș aflat într-o zonă intermediară: suficient de atractiv economic pentru a atrage străini, dar insuficient de coerent urban și instituțional pentru a-i reține pe termen lung.

Transformarea Bucureștiului într-o capitală regională competitivă pentru expați nu ține doar de salarii sau costuri, ci de calitatea guvernanței urbane, infrastructură și politici reale de integrare.

Citește și Ce joburi pot obține expații în București în 2026