Bucureștiul a fost declarat oraș-martir în ianuarie 1990, în memoria celor care și-au pierdut viața în Revoluția din decembrie 1989. Inscripția de pe panourile de la intrarea în Capitală amintește de sacrificiul lor și de zilele în care străzile orașului au devenit locuri ale protestului împotriva dictaturii.

Astăzi, cele două cuvinte pot trece aproape neobservate printre indicatoarele rutiere. În spatele lor se află însă o decizie oficială luată imediat după Revoluție și o istorie care leagă Bucureștiul de Timișoara, orașul în care a început revolta împotriva regimului Ceaușescu.

București și Timișoara, declarate orașe-martir prin același decret

La 9 ianuarie 1990, Consiliul Frontului Salvării Naționale a emis Decretul nr. 40 privind măsuri pentru comemorarea eroilor Revoluției. Publicat a doua zi în Monitorul Oficial, documentul stabilea, la articolul 2: „Oraşele Timişoara şi Bucureşti se declara oraşe-martir.”

Titulatura făcea parte dintr-un ansamblu de măsuri de comemorare. Același decret declara ziua de 12 ianuarie 1990 zi de doliu național și prevedea ridicarea unor monumente dedicate celor căzuți în timpul Revoluției.

Tot atunci, Piața Palatului a primit oficial numele de Piața Revoluției. Schimbarea denumirii și recunoașterea Bucureștiului drept oraș-martir se regăsesc, așadar, în același document, disponibil pe Portalul Legislativ al Ministerului Justiției.

Ce comemorează titulatura de „oraș-martir”

În acest context, cuvântul „martir” îi evocă pe oamenii care au suferit sau au murit pentru convingerile lor. Termenul are și această semnificație generală în limba română, dincolo de sensul religios. Asocierea lui cu numele unui oraș transferă asupra comunității memoria sacrificiului uman.

Pentru București, referința este precisă: Revoluția din decembrie 1989. Formula înscrisă pe panouri păstrează în spațiul public amintirea celor pentru care participarea la proteste a însemnat moarte, răni, arestare sau tortură.

Este o titulatură comemorativă, al cărei înțeles se pierde dacă este desprinsă de oamenii și de evenimentele pe care le evocă. Citită în contextul ei istoric, inscripția explică de ce memoria Revoluției însoțește numele Capitalei chiar de la intrarea în oraș.

Cum au devenit străzile Capitalei locuri ale Revoluției

Pe 21 decembrie 1989, autoritățile comuniste au organizat un miting în fața sediului Comitetului Central al PCR. Adunarea, menită să demonstreze sprijinul pentru Nicolae Ceaușescu, a fost întreruptă, iar protestele împotriva regimului s-au extins în centrul Bucureștiului.

Seara, manifestanții s-au concentrat în zona Hotelului Intercontinental, unde au ridicat o baricadă. În cursul nopții, forțele de represiune au tras asupra demonstranților. Zona Universității, Intercontinentalul și Sala Dalles au rămas legate de moartea și rănirea celor ieșiți în stradă. Numeroși protestatari au fost arestați și duși la Jilava, unde au fost torturați, potrivit documentarului AGERPRES despre evenimentele din 21–22 decembrie 1989.

În dimineața următoare, coloane de muncitori au pornit spre centrul Capitalei. La 22 decembrie, ora 12:06, Nicolae și Elena Ceaușescu au părăsit cu elicopterul sediul Comitetului Central. Bucureștiul trăia prăbușirea puterii împotriva căreia oamenii protestaseră cu numai câteva ore înainte, sub focul armelor.

CITEȘTE ȘI: „Cartoful în țeapă”, cea mai cunoscută statuie din București. Povestea Monumentului Renașterii din Piața Revoluției

Titulatura datează din 1990, panourile au apărut mult mai târziu

Între recunoașterea oficială și afișarea titulaturii la intrările în București au trecut aproape trei decenii. În mai 2019, montarea panourilor „București, oraș martir” se afla printre solicitările prezentate Primăriei Capitalei de Marian Moroșanu, cunoscut drept Marian „Ceaușescu”, membru al Asociației 21 Decembrie. Demersul invoca decretul din 1990, după cum arăta comunicatul municipalității preluat atunci de HotNews.

În august 2019, apariția panourilor era documentată prin fotografii publicate în presă. Moroșanu anunța instalarea lor și critica vizibilitatea amplasamentelor. Aceste relatări confirmă existența indicatoarelor la acel moment, fără să stabilească data montării fiecăruia.

CITEȘTE ȘI: Templul cunoașterii absolute: cum a apărut Biblioteca Centrală Universitară, fundațiunea clădită de Regele Carol I

Panourile au făcut astfel vizibilă o recunoaștere oficială veche de aproape 30 de ani. Mesajul lor rămâne legat de decembrie 1989: numele Bucureștiului este însoțit de amintirea celor care au plătit cu viața și cu libertatea participarea la Revoluție.

Sursa foto: Marian Moroșanu