Catedrala Greco-Catolică „Sfântul Vasile cel Mare” din București este unul dintre cele mai discrete, dar încărcate de istorie lăcașuri de cult din Capitală. Aflat pe strada Polonă nr. 50, edificiul este considerat cea mai mică dintre catedralele catolice, având o capacitate de aproximativ 150 de persoane, însă importanța sa depășește cu mult dimensiunile fizice.

De-a lungul existenței sale, biserica a fost strâns legată de destinul Bisericii Române Unite cu Roma și de biografiile unor ierarhi și personalități marcante, mulți dintre ei victime ale represiunii politice din prima jumătate a secolului XX.

O catedrală mică, cu o istorie marcată de jertfă

Catedrala „Sfântul Vasile cel Mare” este prima biserică greco-catolică românească edificată în București. Comunitatea care a stat la baza construcției era formată, în principal, din români ardeleni stabiliți în Vechiul Regat. Deși parohia funcționa încă din 1829, timp de decenii nu a avut un lăcaș propriu de cult.

Terenul pe care se află actuala biserică a fost cumpărat în 1892 de Demetriu Radu, pe atunci paroh al comunității greco-catolice din București. Din cauza restricțiilor impuse de autoritățile vremii, proprietatea a fost trecută pe numele Bisericii Romano-Catolice, iar edificiul a fost construit retras față de stradă, în interiorul curții.

Biserica a fost ridicată și sfințită în anul 1909, într-un timp foarte scurt, sub coordonarea arhiepiscopului romano-catolic Raymund Netzhammer. Proiectul arhitectural i-a fost încredințat lui Nicolae Ghica-Budești, unul dintre cei mai importanți arhitecți ai epocii, specializat în arhitectura moldovenească medievală. Stilul ales, inspirat de bisericile din vremea lui Ștefan cel Mare și Petru Rareș, conferă edificiului o identitate aparte în peisajul bucureștean.

Demetriu Radu și atentatul care a marcat istoria politică a României

Una dintre figurile centrale ale istoriei catedralei este Demetriu Radu, primul paroh al comunității greco-catolice ardelene din București și unul dintre principalii susținători ai construirii bisericii. Ulterior, acesta a devenit episcop al Eparhiei de Oradea Mare.

Moartea sa a avut loc în contextul atentatului cu bombă din Senatul României, la 8 decembrie 1920, un act de violență politică organizat de militanți comuniști. Explozia a dus la pierderea mai multor vieți, iar Demetriu Radu s-a numărat printre victimele acestui episod dramatic din istoria României moderne.

Evenimentul este considerat de istorici un moment de cotitură, atât din punct de vedere politic, cât și simbolic, iar legătura episcopului cu catedrala de pe strada Polonă conferă lăcașului o semnificație istorică aparte.

Episcopi martiri și represiunea comunistă

După Demetriu Radu, slujirea în biserica „Sfântul Vasile cel Mare” a fost continuată de preoți și episcopi care aveau să fie profund marcați de instaurarea regimului comunist. Ioan Bălan, primul preot slujitor al bisericii, a devenit ulterior episcop greco-catolic. A fost arestat în 1949, a trecut prin închisoarea de la Sighet și a murit în 1959, sub arest.

Un alt nume esențial este Vasile Aftenie, numit în 1940 primul episcop auxiliar greco-catolic pentru București și Vechiul Regat. A refuzat să renunțe la credința sa în schimbul unor funcții oferite de autoritățile comuniste și a murit în 1950, în închisoarea Văcărești, devenind primul episcop martir al Bisericii Române Unite.

Tit Liviu Chinezu, protopop al Bucureștilor, a fost consacrat episcop în clandestinitate în 1949 și a murit în 1955, în detenție, la Sighet. Lor li se adaugă Zenovie Pâclișanu, istoric, diplomat și membru corespondent al Academiei Române, numit vicar general în clandestinitate și decedat în 1958, la Jilava.

De la confiscare la retrocedare și statutul actual

În anul 1948, cu sprijinul autorităților comuniste, biserica a fost ocupată de o parohie ortodoxă, iar activitatea greco-catolică a fost interzisă. După 1989, comunitatea greco-catolică a reluat demersurile pentru recuperarea lăcașului, proces care a durat 14 ani.

Te-ar putea interesa și: 

Catedrala Sfântul Iosif din București – probabil una dintre cele mai frumoase catedrale ale capitalei

5 tururi pietonale autoghidate pentru a descoperi Bucureștiul

Catedrala a fost retrocedată oficial pe 28 decembrie 2006, iar în 2008 a fost reinstalat un episcop-vicar greco-catolic de București. Ulterior, în 2014, a fost consacrat primul episcop al Eparhiei Sfântul Vasile cel Mare de București, marcând revenirea completă a catedralei la rolul său ecleziastic.

Astăzi, Catedrala Greco-Catolică „Sfântul Vasile cel Mare” rămâne un reper spiritual și istoric al Capitalei, un lăcaș discret care concentrează o istorie profundă, legată de credință, persecuție și memorie colectivă.