Ce a fost, ce a rămas – magazine emblematice din comunism și ce a devenit din ele

By Bucharest Team
- Articole
Înaintea mall-urilor, Bucureștiul avea magazinele sale mari, impunătoare, cu vitrine care promiteau mai mult decât puteau oferi. Pentru generațiile crescute în comunism, erau simboluri ale orașului, ale modernității promise. Astăzi, aceste clădiri încă există – unele aproape abandonate, altele în curs de reinventare. Întrebarea nu mai e „ce a fost”, ci „ce pot deveni”.
Unirea Shopping Center – între ruină și reconstrucție
Unirea a fost, fără îndoială, cel mai cunoscut magazin al Bucureștiului postbelic. Cu un stil brutalist și o suprafață colosală pentru vremurile sale, era un adevărat magnet pentru bucureșteni. A fost primul loc în care s-au văzut scări rulante, vitrine moderne și o formă incipientă de food court.
Dar timpul nu a fost blând. În ultimii ani, clădirea s-a degradat vizibil, spațiile comerciale s-au golit, iar publicul a migrat spre centre mai noi. Acum însă, Unirea intră într-o nouă etapă, cu o repoziționare completă a spațiului. Planul include redefinirea funcționalității: un mix de retail, restaurante, rooftop bars, spații culturale, de co-working și divertisment – o schimbare radicală față de modelul tradițional axat pe modă.
Lucrările vor fi implementate etapizat și se vor desfășura în paralel cu reabilitarea Pieței Unirii, una dintre cele mai expuse și circulate zone din București. Dacă planul reușește, Unirea ar putea redeveni un punct de interes major, nu doar pentru cumpărături, ci ca spațiu urban cu funcții multiple.
Magazinul București – între memorie și reconstrucție
Până la război, era unul dintre cele mai moderne magazine din Europa de Est. După naționalizare, a fost transformat într-un nod comercial al centrului, în stilul regimului comunist: funcțional, standardizat, aglomerat. Închiderea lui, în anii 2000, a lăsat un gol în peisajul Pieței Universității.
Clădirea e acum în proces de reconstrucție integrală, păstrând fațada originală. Noul concept propune o combinare între magazine, birouri și un spațiu panoramic de tip rooftop restaurant. E una dintre rarele situații în care trecutul este restaurat cu intenția clară de a-l reintegra funcțional în orașul contemporan.
Cocor – modernizare fără miză clară
Cocor era gândit ca o replică urbană a Unirii: mai compact, dar în același registru de prestigiu. După renovarea de acum mai bine de un deceniu, a rămas într-un limbo comercial: parțial ocupat, parțial ignorat. Clădirea există, e funcțională, dar nu are o direcție clară. Se mizează pe fashion local, beauty, servicii, însă nu reușește să devină o destinație.
Cu toate acestea, poziția lui strategică – între Unirii și Universitate – lasă loc pentru reinventare. Într-un oraș care învață să combine memoria cu funcționalitatea, Cocor mai are o șansă.
Alte repere uitate sau metamorfozate
- Romarta Copiilor, cândva paradisul celor mici, a devenit un spațiu comercial steril, fără legătură cu trecutul său.
- Magazinul Eva, celebru pentru moda feminină a anilor ’80, este acum o umbră.
- Victoria, odinioară magazin de lux cu etajele pline, încă funcționează, dar discret, aproape anonim.
- Magazinul Junior (devenit parte din complexul Cocor), cândva locul jucăriilor și al „hainei bune pentru copii”, a fost complet remodelat.
- Comturist, magazinul cu parfum vestic dintr-o epocă închisă, era locul unde „străinii” sau „cei cu pile” găseau produse de import, de la ciocolată Toblerone la blugi Levi’s. Astăzi, numele încă apare pe fațada de pe Calea Victoriei, dar spațiul este compartimentat, cu funcționalități comerciale schimbătoare și o identitate estompată.
Rebranding, nu doar renovare
Miza nu este să recondiționezi niște clădiri vechi, ci să le reinventezi fără a șterge memoria colectivă. Succesul acestor proiecte depinde nu doar de arhitecți sau chiriași, ci de capacitatea Bucureștiului de a-și reintegra reperele vechi în viața cotidiană.
Într-un oraș în care mall-urile au fost, mult timp, forma principală de urbanism, reîntoarcerea la centru poate deveni nu doar o strategie economică, ci un gest cultural. Pentru că, dincolo de funcționalitate, aceste magazine nu vindeau doar produse, ci o imagine despre cum ar fi putut arăta viitorul.