Până la sfârșitul acestui an, Uzina de Reparații Atelierele Centrale (URAC) ar putea finaliza modernizarea a 9 tramvaie: 4 V3A și până la 5 Bucur LF. Lucrările urmăresc îmbunătățirea confortului călătorilor și reducerea zgomotului din interior.

Printre îmbunătățirile aduse tramvaielor V3A se numără instalațiile de climatizare, care pot asigura atât răcirea, cât și încălzirea salonului, o izolație fonică mai bună și o pardoseală mai confortabilă. Tramvaiele modernizate vor avea și uși cu deschidere laterală, asemănătoare celor de pe modelele Astra Imperio.

Detaliile le-am aflat de la directorul URAC, Andrei Melcea, în timpul unei vizite în uzina în care sunt reparate și modernizate tramvaiele Societății de Transport București (STB).

Ce schimbări aduce modernizarea tramvaielor V3A

URAC lucrează la o nouă variantă de tramvai V3A-M-PPC-CA, cu îmbunătățiri față de modelele aflate deja în circulație.

„Până la finele anului vrem să finalizăm 4 V3A-uri și 4, chiar 5 Bucur LF, aș îndrăzni să spun”, a declarat Andrei Melcea pentru București.ro.

Potrivit directorului uzinei, modernizarea presupune inclusiv intervenții asupra structuri portante a caroseriei, acolo unde acestea se impun. Ulterior, sunt înlocuite elementele de tablă ale caroseriei, geamurile și instalațiile electrice.

Una dintre cele mai importante noutăți este instalarea unui sistem de climatizare pentru salonul călătorilor.

„Spre exemplu, e primul model care primește aer condiționat aici, în URAC. De fapt, nu e doar aer condiționat, e instalație de climatizare. Dă și căldură. Dar la prototip avem și grile pentru încălzire. Probabil la modelele următoare le vom scoate”, a explicat Melcea.

Foto: Directorul URAC, Andrei Melcea. Foto: Gabriel Kolbay

O altă schimbare privește materialele folosite la interior.

În locul covorului de pardoseală cu grosimea obișnuită de 3–4 milimetri, noul tramvai are unul de 10 milimetri. Diferența nu este doar estetică, susține directorul URAC. Materialul mai gros contribuie la reducerea zgomotului și la îmbunătățirea confortului călătorilor.

Foto: V3A PPC CA cu aer conditionat cu călător. Sursă foto: Gabriel Kolbay

Pentru izolarea salonului, constructorii au folosit și spumă poliuretanică, aplicată pentru a crea o barieră termoizolantă și fonoizolantă. Au fost modificate și elemente constructive care contribuiau la zgomotul din interior, inclusiv fibră de sticlă și aluminiu.

Foto: Interior de V3A PPC CA cu aer conditionat și bare din inox. Foto: Gabriel Kolbay

Primul tramvai realizat pe acest flux tehnologic și i s-au montat bare de susținere și grile din inox. Acestea din urmă nu vor fi însă utilizate pe toate vehiculele modernizate, din rațiuni de cost, a mai explicat Melcea pentru București.ro.

Ușile sunt unele care se deschid în exterior, lateral, după modelul Astra Imperio.

Foto: Montajul afiașului electronic, în cabina V3A PPC CA. Foto: Gabriel Kolbay

S-a modernizat și cabina vatmanului, care vede, pe mai multe display-uri, imagini de la camere. Unele îi arată imagini din cabina pasagerilor.

Foto: Cabina vatmanului, in V3A PPC CA modernizat cu aer condiționat. Foto: Gabriel Kolbay

Există și o cameră pentru monitorizarea cabinei vatmanului. Utilă ca martor pentru activitatea acestuia.

Foto: Cameră video pentru vatman. Sursă foto: Gabriel Kolbay

Directorul URAC consideră primul tramvai un fel de prototip, pe baza căruia uzina dezvoltă noua variantă de modernizare.

„Sigur, se numește în continuare V3A. Dar ce-a mai rămas, de fapt, dintr-un V3A, în acest tramvai? Doar numele”, ne-a spus Andrei Melcea.

Foto: V3A PPC CC cu aer condiționat in probe. Sursă foto: Gabriel Kolbay

Ce nu se poate face este coborârea integrală a podelei, din cauza tipului de boghiu utilizat, care necesită ridicarea unor porțiuni din podea.

Costul modernizării integrale ajunge la circa 7 milioane de lei pentru un tramvai, apreciază Andrei Melcea.

Bucur LF, tramvaiul cu podea joasă construit la București

Se modernizează și se instalează instalație de climarizare și pe tramvaiele Bucur LF, un model de generație mai nouă, proiectat și construit la URAC.

Foto: Bucur LF în curs de modernizare. Foto: Gabriel Kolbay

Proiectul Bucur LF („Low Floor” – podea joasă) a fost lansat în 2006. Primul tramvai a fost construit în 2007 și, după probe și omologare, a intrat în circulație în august 2009, pe linia 21.

Spre deosebire de V3A, Bucur LF a fost conceput de la început cu podea coborâtă pe aproximativ 60% din lungime, pentru a facilita accesul călătorilor, inclusiv al persoanelor cu mobilitate redusă.

Foto: Interior Bucur LF în curs de modernizare. Foto: Gabriel Kolbay

Producția de serie a început în 2010. Până în 2016, URAC construise 16 tramvaie din această familie. După o pauză de aproape nouă ani, în 2025 a fost finalizat și al 17-lea vehicul Bucur LF.

Foto: Interior Bucur LF în curs de modernizare. Sursă foto: Gabriel Kolbay

De la V3A din 1973 la tramvaiele cu motoare de curent alternativ

Modelul original V3A a fost proiectat la URAC, în 1973. Tot aici a început și producția sa.

De-a lungul deceniilor, tramvaiul a trecut prin mai multe etape de modernizare. Variante modernizate au fost realizate și cu participarea uzinelor Faur și Electroputere Craiova.

Un moment important a venit în 1993, odată cu apariția V3A-M, litera „M” provenind de la „modernizat”.

Această generație a adus o caroserie reproiectată, îmbunătățiri ale cabinei și echipamente noi.

La sfârșitul anilor 1990, au început să fie testate și soluții de comandă electronică a motoarelor, bazate pe tehnologia chopper.

Până atunci, tramvaiele foloseau comanda reostatică.

Pe scurt, la pornire, curentul electric trecea printr-un ansamblu de rezistențe care limitau intensitatea curentului și permiteau accelerarea treptată. Pe măsură ce tramvaiul câștiga viteză, rezistențele erau scoase din circuit.

Dezavantajul era pierderea unei părți din energia electrică sub formă de căldură.

Sistemul electronic chopper permite reglarea alimentării motoarelor cu pierderi energetice mai mici.

O altă etapă importantă a fost introducerea tramvaielor V3A-M-PPC-CC.

Prescurtarea „PPC” înseamnă „podea parțial coborâtă”. Această configurație permite accesul mai ușor al călătorilor, dar nu elimină toate treptele din interior.

Motivul ține de construcția boghiurilor motoare – ansamblurile de roți, osii, suspensii și alte componente aflate sub caroserie – care impun păstrarea unor zone de podea ridicată.

Literele „CC” indică utilizarea motoarelor de curent continuu.

Ulterior, au apărut variantele V3A-M-PPC-CA, echipate cu motoare de curent alternativ.

Deși tramvaiele sunt alimentate din rețeaua electrică de curent continuu, invertoarele transformă energia în curent alternativ pentru alimentarea motoarelor.

Motoarele asincrone de curent alternativ sunt, în general, mai robuste, necesită mai puțină întreținere și permit un control mai eficient al tracțiunii.

Noua modernizare pregătită la URAC pornește de la această generație de tramvaie, dar adaugă îmbunătățiri deja menționate.