București funcționează pe un model în care cheltuielile de operare și subvențiile mănâncă cea mai mare parte din bani, iar investițiile rămân marginale. Bugetul Municipiului București pentru 2025 este în jur de 11 miliarde lei; peste 60% merg pe funcționare (inclusiv subvenții), în timp ce dezvoltarea rămâne la ~21%. Subvențiile pentru termoficare și transport public sunt coloșii care apasă bugetul local an de an. 

1) Termoficarea (CMTEB/Termoenergetica): subvenții + pierderi de rețea = presiune cronică

Termoenergetica operează transportul și distribuția agentului termic; veniturile sale depind masiv de subvențiile municipale. În bugetul propriu pe 2025, compania își proiectează venituri totale de circa 2,35 miliarde lei, din care peste 1,26 miliarde lei sunt încadrate la „subvenții potrivit prevederilor legale”. Asta înseamnă că municipalitatea susține direct funcționarea serviciului, în paralel cu acoperirea diferenței dintre tariful plătit de populație și costul real al gigacaloriei.

Contextul financiar e agravat de arierate între Termoenergetica, PMB și ELCEN. La final de 2024 erau raportate restanțe importante (ordinul sutelor de milioane până la ~1 miliard lei), reflectând subvenții întârziate și pierderi structurale din rețea – mecanism care continuă să influențeze cash-flow-ul în 2025. Tradus: până nu scad pierderile din rețea, subvențiile rămân uriașe. 

2) Transportul public de suprafață (STB/TPBI): compensații, „diferență de tarif” și personal

Transportul public este a doua mare gaură de buget. Bugetul STB pe 2025 arată venituri totale ~1,85 miliarde lei, din care compensația pentru servicii ~1,23 miliarde lei și „diferența de tarif” ~295 milioane lei – ambele reprezintă bani publici care acoperă costul real al serviciului vs. prețul biletului. Cheltuielile de personal depășesc 1,17 miliarde lei. Concluzie: transportul e masiv subvenționat, iar structura de cost e dominată de salarizare și operare zilnică, nu de investiții. 

La nivel agregat municipal, subvențiile pentru termoficare + transport trec de 1,8–1,9 miliarde lei în 2025, în funcție de rectificări – adică una dintre cele mai mari felii din bugetul PMB. 

3) Cheltuieli generale de funcționare (aparate proprii, instituții din subordine)

Din cei 11 miliarde lei, ~7,14 miliarde lei sunt cheltuieli curente de funcționare (personal, bunuri/servicii, întreținere, plus subvențiile de mai sus). E un semnal că „menținerea la zi” a mașinăriei administrative costă mult mai mult decât proiectele noi. 

4) Salubritate și deșeuri: povară majoră la nivel de sectoare

La sectoare, capitolul Salubritate consumă consistent. Modelele variază: unii operează prin companii proprii, alții prin operatori privați, dar factura finală rămâne mare.

– Sectorul 3: tarife publice actualizate pentru colectare/transport și depozitare (ex.: 117,05 lei/m³ sau 334,44 lei/tonă pentru colectare/transport; depozitare 238 lei/tonă; „economie circulară” 190,40 lei/tonă). Aceste tarife intră în calculul bugetului local și al taxelor suportate de populație. 

– Sectorul 2: tarifele pe tonă pentru deșeuri reziduale și reciclabile au fost crescute în 2025; efectul bugetar e direct proporțional cu cantitățile colectate. 

– Sectorul 5: societatea locală a introdus noi tarife prin HCL din martie 2025, cu impact bugetar pe întreg anul (colectare/transport, servicii conexe). 

– Sectorul 1: relația cu operatorul Romprest rămâne una cu încărcătură bugetară și litigioasă; în paralel, se actualizează tarife pentru utilaje și intervenții speciale (ex.: 95 lei/oră pentru unele utilaje), ceea ce arată că nota de plată a salubrizării nu scade. 

Așadar, la sectoare, salubritatea + spațiile verzi sunt printre primele două-trei capitole ca pondere în cheltuielile anuale. Nivelul exact diferă între sectoare, dar dinamica tarifelor și volumelor colectate menține presiunea sus.

5) Investiții reale: rămân în plan secund

Lista de investiții PMB pentru 2025 include proiecte de mobilitate (troleibuze, tramvaie, modernizări), parcaje și reabilitări punctuale, cu suport din fonduri europene (anunțat ~385 milioane euro în 2025 pentru mobilitate). Problema e ponderea: investițiile nu reușesc încă să inverseze balanța față de cheltuielile curente. 

Clasamentul cheltuielilor majore în 2025 (pe scurt)

1. Subvenții energie termică (CMTEB/Termoenergetica) – >1,2 mld lei direct în bugetul operatorului, plus ajustări/ datorii colaterale. 
2. Transport public STB – ~1,5 mld lei în compensații + diferențe de tarif, cheltuieli de personal >1,1 mld lei. 
3. Cheltuieli curente de funcționare ale PMB – ~7,14 mld lei (inclusiv subvenții). 
4. Salubritate/Deșeuri la sectoare – tarife actualizate în 2025 și contracte mari, cu impact bugetar semnificativ. 
5. Investiții – prezente, dar subponderale față de funcționare; proiecte mari de mobilitate finanțate preponderent din fonduri europene. 

În concluzie

– Modelul bugetar al Capitalei e încă „de supraviețuire”: plătim foarte mult ca să ținem sistemele de bază în viață (căldură, transport), prea puțin ca să le facem eficiente.
 – Până nu scad pierderile din rețeaua de termoficare și nu se optimizează costurile de operare la STB, subvențiile vor continua să canibalizeze bugetul.
 – La sectoare, salubritatea rămâne un cost mare și în creștere, cu diferențe de politică tarifară între primării care distorsionează comparațiile.

Surse

– PMB – proiect/aprobare buget 2025: structură, pondere funcționare vs. dezvoltare, subvenții agregate.
– STB – Buget 2025 și rectificare 2025: venituri totale, compensație, diferență de tarif, cheltuieli de personal.
– CMTEB/Termoenergetica – Buget 2025: venituri, subvenții, structură cheltuieli.
– Context datorii termoficare 2024–2025: restanțe și relația cu ELCEN.
– Salubritate – tarife sectoriale și actualizări 2025: S3 (tarife oficiale), S2 (majorări), S5 (noile tarife), S1 (actualizări tarife utilaje/urgențe).