Strada Turda se află în Sectorul 1, Bulevardul Timișoara traversează o mare parte din Sectorul 6, iar în Drumul Taberei poți ajunge, fără să părăsești Bucureștiul, pe străzile Brașov, Sibiu sau Târgu Neamț. În alte cartiere apar Arad, Bacău, Pașcani, Oradea ori Suceava.

Numele nu au fost alese toate în aceeași perioadă și nici din același motiv. Unele indicau direcția vechilor drumuri care ieșeau din București. Altele au fost atribuite în bloc, odată cu apariția unor cartiere noi, pentru a organiza mai ușor rețeaua stradală. Există și denumiri cu rol simbolic, menite să amintească un oraș, o regiune, o bătălie sau un moment important din istoria României.

Actualul nomenclator stradal al Capitalei a fost aprobat de Consiliul General al Municipiului București în 2018. Separat, statul publică și un set de date care cuprinde denumirile actuale și istorice ale arterelor bucureștene. 

Nu toate străzile cu nume de orașe au aceeași poveste

O primă categorie este formată din vechile drumuri de ieșire din București. Înainte ca orașul să se extindă, unele artere indicau destinația spre care se îndreptau călătorii. Șoseaua Giurgiului continua către Giurgiu, Șoseaua Olteniței către Oltenița, iar Podul Mogoșoaiei ducea spre proprietatea domnească de la Mogoșoaia.

Alte nume geografice nu indicau neapărat direcția, ci comemorau evenimente. Calea Călărașilor, de exemplu, purta anterior numele Podul Vergului și a primit actuala denumire în contextul Războiului de Independență din 1877. În aceeași logică memorială au apărut nume precum Plevnei, Griviței, Rahovei sau Smârdan, legate de campania militară din 1877–1878. 

O a treia categorie s-a format odată cu marile extinderi ale Capitalei. Atunci când apăreau zeci de străzi noi într-un cartier, administrația folosea adesea o temă comună: orașe, râuri, munți, flori, profesii, scriitori, compozitori sau personalități istorice.

Sistemul avea și o utilitate practică. Grupurile tematice reduceau riscul unor denumiri identice și ofereau o anumită coerență cartierelor nou proiectate, chiar dacă locuitorii nu cunoșteau întotdeauna explicația din spatele numelor.

De unde vine numele Străzii Turda

Strada Turda traversează zona Domenii–1 Mai, între Bulevardul Ion Mihalache și apropierea Podului Grant. Denumirea apare în nomenclatorul actual al Capitalei și este folosită oficial pentru artera din Sectorul 1. 

În apropiere se găsește și Strada Cluj, iar în zonele de nord și nord-vest ale Bucureștiului apar mai multe denumiri inspirate din geografia Transilvaniei. Această apropiere sugerează existența unei logici tematice, prin care noile străzi primeau nume de localități din aceeași regiune istorică.

Documentele publice ușor accesibile confirmă denumirea Străzii Turda, dar nu oferă și o notă de fundamentare care să explice exact anul și motivul alegerii. Din acest motiv, nu se poate spune cu certitudine că numele a fost atribuit în legătură cu un anumit eveniment.

Explicația cea mai prudentă este că Turda face parte din categoria toponimelor românești folosite pentru organizarea noilor zone rezidențiale. Astfel de denumiri transformau harta Bucureștiului într-o reprezentare simbolică a țării și integrau în nomenclatura Capitalei localități din toate provinciile istorice.

Turda nu este, așadar, numele unei persoane și nici o indicație că strada ar duce efectiv spre municipiul din județul Cluj. Este un toponim preluat și transformat într-un reper urban bucureștean.

Bulevardul Timișoara a purtat numele unui lider comunist

Povestea Bulevardului Timișoara este diferită. În timpul regimului comunist, artera era cunoscută drept Strada Emil Bodnăraș, după numele unuia dintre liderii importanți ai Partidului Comunist Român.

Denumirea apare inclusiv în Decretul nr. 284 din 1979, actul care a stabilit împărțirea Bucureștiului în cele șase sectoare actuale. Documentul folosește Strada Emil Bodnăraș ca reper pentru delimitarea Sectorului 6. 

După căderea regimului comunist, artera a primit numele Timișoara. O hotărâre guvernamentală din ianuarie 1991 menționa deja „strada Timișoara, fosta Emil Bodnăraș”, ceea ce confirmă că schimbarea fusese făcută în primul val de redenumiri de după Revoluție. 

Timișoara fusese orașul în care au început protestele din decembrie 1989, înainte ca revolta să ajungă la București. Alegerea numelui poate fi citită, prin urmare, în contextul eliminării denumirilor asociate conducerii comuniste și al recuperării memoriei Revoluției.

Decretul-lege nr. 100 din martie 1990 spunea explicit că numeroase obiective și străzi purtau nume legate de dictatură și stabilea un nou cadru pentru schimbarea lor. 

Așadar, Bulevardul Timișoara nu este doar una dintre numeroasele artere cu nume geografice. El reprezintă și schimbarea simbolică produsă pe harta Bucureștiului după 1989.

Drumul Taberei, un cartier care seamănă cu o hartă a României

Sectorul 6 oferă unele dintre cele mai clare exemple de grupare a denumirilor geografice. În Drumul Taberei și în zonele apropiate există Strada Brașov, Strada Sibiu, Strada Târgu Neamț, Strada Pașcani și Aleea Poiana Sibiului.

Acestea sunt completate de denumiri inspirate de ape și forme de relief, precum Valea Oltului, Valea Ialomiței, Râul Doamnei, Valea Argeșului, Ceahlăul sau Peștera Scărișoara. Documentele administrative actuale ale Sectorului 6 folosesc aceste nume pentru delimitarea microzonelor și identificarea adreselor. 

Rezultatul este un cartier în care geografia României a fost comprimată într-o rețea de străzi. În câteva stații poți trece de la Sibiu la Brașov, de la Târgu Neamț la Valea Ialomiței și apoi la Râul Doamnei.

Denumirile nu indică trasee reale către localitățile respective. Ele au rol de identificare și fac parte dintr-o compoziție tematică specifică marilor cartiere de locuințe construite și organizate în a doua jumătate a secolului XX.

Bucureștiul are și un cartier al capitalelor

Cel mai cunoscut exemplu de nomenclatură tematică rămâne zona Dorobanți–Capitale. Aici se găsesc străzile Paris, Londra, Roma, Madrid, Atena, Washington, Ankara, Rabat și Berna.

Nu toate sunt capitale europene, deși zona este prezentată frecvent astfel. Washington este capitala Statelor Unite, Ankara a Turciei, iar Rabat a Marocului. Împreună, denumirile construiesc însă identitatea cosmopolită a cartierului.

Unele dintre aceste străzi aparțin unor parcelări istorice diferite, realizate în primele decenii ale secolului XX. În Parcelarea Dorobanți, nume precum Braziliei, Lisabona, Washington și Bruxelles au fost asociate inclusiv cu statele aliate României în timpul Primului Război Mondial.

Prin urmare, folosirea numelor geografice nu era întotdeauna neutră. Uneori exprima aspirația Bucureștiului de a deveni un oraș european, iar alteori reflecta alianțele, victoriile sau valorile politice ale epocii.

Cine decide astăzi cum se numește o stradă

În prezent, atribuirea sau schimbarea numelui unei străzi se face prin hotărârea autorității locale. Pentru nume de personalități, evenimente istorice, politice sau culturale este necesară și analiza Comisiei de atribuire de denumiri a municipiului București.

Comisia este alcătuită din specialiști în domenii precum istoria, geografia, etnografia, lingvistica sau arta. După aprobare, denumirea este introdusă în nomenclatura stradală și în Registrul electronic național al nomenclaturilor stradale. 

Alegerea unui nume are efecte practice importante. Modificarea afectează adresele, documentele administrative, evidențele cadastrale, registrele fiscale, indicatoarele, hărțile și bazele de date ale serviciilor publice.

De aceea, o stradă nu poate fi redenumită doar prin montarea unei plăcuțe noi. Este necesară o procedură administrativă, iar denumirea trebuie înregistrată oficial.

O hartă a istoriei, ascunsă în adresele bucureștenilor

Strada Turda și Bulevardul Timișoara par să facă parte din aceeași categorie, deoarece poartă numele unor orașe românești. Istoria lor este însă diferită.

Turda aparține cel mai probabil unui sistem de denumiri geografice folosit pentru organizarea și individualizarea cartierelor. Timișoara a înlocuit numele unui lider comunist, după 1989, și a căpătat, inevitabil, o semnificație legată de orașul în care a început Revoluția.

CITEȘTE ȘI:

Înainte de sectoare, Bucureștiul era împărțit în plăși. Ce alte subdiviziuni a mai avut

Harta sectoarelor din București. Ce cartiere cuprinde fiecare sector al Capitalei

Alte artere păstrează memoria vechilor drumuri, a unor bătălii, a unirii provinciilor sau a relațiilor României cu alte state. Privită atent, harta Bucureștiului nu este doar un instrument de orientare. Este și o arhivă a felului în care fiecare regim și fiecare generație au încercat să spună povestea orașului.