Cocor este unul dintre puținele locuri din București care păstrează, tăcut, dar încăpățânat, urmele unui oraș în transformare. Situat în centrul Capitalei, pe bulevardul I.C. Brătianu, magazinul Cocor n-a fost niciodată doar un spațiu comercial. A fost, pe rând, reper urban, simbol al mândriei socialiste, mall ultramodern, iar astăzi a rămas doar un spațiu pe jumătate gol, pe jumătate nostalgic.

Nașterea unui colos

Construit între 1965 și 1973, Cocor a fost inaugurat în plin avânt comunist, într-o perioadă în care Bucureștiul era remodelat cu ambiții titanice. Arhitectura sa modernistă, cu linii clare și fațadă vitrată, întruchipa ideea de progres și urbanizare „controlată”. A fost unul dintre cele mai mari magazine universale din Capitală, alături de Unirea, București și Eva – toate parte din strategia regimului de a crea centre comerciale emblematice, cu marfă produsă „în țară” și servire aproape ceremonială.

Pentru multe familii, o vizită la Cocor era un eveniment. Se cumpărau haine „bune”, pantofi de piele sau cadouri pentru nuntă și Crăciun. La parter, parfumeria atrăgea doamnele cu sticluțele elegante produse de Flora, iar la etaj, raioanele de textile sau tricotaje românești erau constant aglomerate.

Renașterea postdecembristă

După 1989, Cocor a urmat traiectoria multor spații comerciale socialiste: pierdere de direcție, fragmentare, privatizare, apoi o tentativă de reconstrucție. În perioada 2008–2010, clădirea a trecut printr-un proces amplu de modernizare, în valoare de peste 25 de milioane de euro. Fațada a fost reconfigurată complet, fiind acoperită cu un ecran LED uriaș – primul de acest fel din țară, care oferea o experiență vizuală apropiată de Times Square sau Shibuya. Se dorea un simbol al noului București: vibrant, cosmopolit, comercial.

La redeschidere, în toamna lui 2010, Cocor devenise mall. Cinci niveluri, peste 100 de magazine, inclusiv un spațiu dedicat brandurilor românești – un concept unic la acea vreme. Însă traficul pietonal redus din zonă și concurența dură a altor centre comerciale au limitat potențialul noii formule.

Prezentul în așteptare

Astăzi, Cocor rămâne un spațiu straniu. E în continuare activ, dar pe jumătate gol. Multe vitrine sunt închise, iar brandurile internaționale au fost înlocuite treptat de magazine mai mici sau concepte locale. Parterul atrage în special turiștii, printr-un magazin de suveniruri și câteva vitrine care încă vorbesc despre eleganță. Iar seara, ecranul LED de pe fațadă luminează Piața Unirii cu reclame discrete sau mesaje culturale.

Cocor nu mai e ce-a fost – dar nici nu e complet dispărut. Trăiește într-un soi de suspendare: între gloria trecutului și incertitudinea prezentului. Poate că tocmai aici stă farmecul lui: în capacitatea de a reflecta tranzițiile prin care a trecut Bucureștiul în ultimii 50 de ani. Un oraș care se reinventează mereu, dar care păstrează, în câteva clădiri-martor, urme clare ale identității sale urbane. Cocor este una dintre ele.

Citește și Ce a fost, ce a rămas – magazine emblematice din comunism și ce a devenit din ele