Muzeul Căilor Ferate Române din București este unul dintre acele locuri mai puțin cunoscute publicului larg, dar cu o valoare istorică și culturală remarcabilă. Situat pe Calea Griviței, nr. 193 B, în imediata apropiere a Gării de Nord, muzeul oferă o incursiune amplă în istoria rețelei feroviare românești și în rolul esențial pe care calea ferată l-a avut în dezvoltarea economică, socială și culturală a României moderne. Vizitarea acestui spațiu înseamnă, de fapt, descoperirea uneia dintre principalele forțe care au contribuit la emanciparea și modernizarea societății românești.

Ideea unui muzeu feroviar și primii pași spre înființare

Gândul de a crea un muzeu dedicat căilor ferate române a apărut încă din perioada interbelică, fiind susținut de personalități marcante ale domeniului. Generalul Mihail Ionescu, fost Director General și Președinte al Consiliului de Administrație al Căilor Ferate Române, precum și inginerul Ion Macovei, Director General CFR, au fost printre cei mai preocupați de necesitatea conservării patrimoniului feroviar.

Încă din anul 1924, inginerul inspector general Theodor Bals a fost primul care a propus păstrarea documentelor, obiectelor și materialelor ce reflectau nașterea și evoluția căilor ferate din România. El a înțeles importanța acestor mărturii nu doar pentru istorie, ci și pentru instruirea generațiilor viitoare de ceferiști. În 1937, tot Theodor Bals a semnat ordinul oficial prin care se hotăra înființarea unui muzeu de cale ferată, cu scop dublu: educarea profesională a personalului CFR și promovarea instituției în fața publicului larg.

Primul Muzeu CFR și distrugerile războiului

La 10 iunie 1939 a fost inaugurat primul muzeu cu specific feroviar din România, cunoscut la acea vreme sub numele de Muzeul Ceferiștilor. Deschiderea sa a avut loc cu ocazia marii sărbători Ceferiada, organizată pentru aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea liniei București–Giurgiu, prima linie ferată de pe teritoriul României.

Muzeul era amplasat în zona stadionului Giulești, exponatele fiind prezentate într-o sală amenajată sub tribune și pe liniile din curtea stadionului. Din păcate, destinul acestui prim muzeu a fost unul tragic. La 4 aprilie 1944, bombardamentele aviației americane asupra complexului feroviar Gara de Nord au avariat grav muzeul, distrugând o mare parte din exponate. Obiectele salvate au fost mutate într-o sală de la subsolul Palatului Administrativ al CFR, aflat atunci în construcție.

Salvarea patrimoniului și renașterea muzeului

În paralel cu aceste eforturi, profesorul inginer Dimitrie Leonida a acceptat să găzduiască o parte din exponatele Muzeului CFR în cadrul Muzeului Tehnic din Parcul Carol. Unele dintre aceste piese se află acolo și astăzi, ca dovadă a unei colaborări esențiale pentru salvarea patrimoniului feroviar. Cu toate acestea, muzeul feroviar, în forma sa inițială, a fost închis.

Abia în anii ’50 a reapărut ideea reînființării unui muzeu al căilor ferate. De această dată, a fost aleasă o clădire aflată în imediata vecinătate a Gării de Nord. La 1 februarie 1953, imobilul purta denumirea de Casa Tehnicii Căilor Ferate și găzduia atât Muzeul Tehnic al Transporturilor, cât și actualul Muzeu al Căilor Ferate.

Muzeul în perioada stalinistă și reconfigurarea sa

Redeschis într-o perioadă marcată de influența stalinistă, muzeul a fost amenajat inițial în cinci săli de la parterul clădirii. Conținutul expozițional reflecta mai degrabă realizările Uniunii Sovietice și ideologia luptei de clasă, decât istoria reală a căilor ferate românești. Această abordare a îndepărtat muzeul de scopul său inițial, transformându-l într-un instrument de propagandă.

Începând cu anul 1960, muzeul a fost din nou închis pentru reamenajare. Momentul decisiv a venit în 1969, când, cu prilejul aniversării liniei București–Filaret–Giurgiu, muzeul a fost redeschis oficial, la 31 octombrie, revenind la o activitate muzeistică autentică, axată pe istoria feroviară națională.

Transformări recente și diorama spectaculoasă

De-a lungul timpului, Muzeul CFR a suferit numeroase modificări, unele dintre ele ducând la restrângerea spațiilor de expunere. În anul 2004, muzeul a trecut din subordinea companiei de infrastructură feroviară în cea a Centrului Național de Calificare și Instruire Feroviară – CENAFER, fapt ce a deschis noi perspective de modernizare.

Un moment de referință a fost inaugurarea, în decembrie 2011, a dioramei feroviare din sala principală. Considerată cea mai mare dioramă feroviară din România, aceasta are dimensiunile de 14,4 x 4 metri și cuprinde aproximativ 260 de metri de șine, dispuse pe trei niveluri. Diorama este complet automatizată și reprezintă principalul punct de atracție al muzeului, contribuind semnificativ la creșterea numărului de vizitatori.

Sălile muzeului și exponatele deosebite

Sala principală adăpostește machete impresionante de locomotive și vagoane la scara 1:20, realizate în anii ’50 și ’60 și restaurate integral. Printre cele mai valoroase piese se numără macheta celebrei locomotive cu abur Pacific. Tot aici pot fi admirate plăci originale, unicat, care au fost montate pe locomotive istorice produse de Maffei, Hanomag sau Reșița.

Sala mijlocie oferă o incursiune în activitatea feroviară din secolul al XIX-lea, prin expunerea unei mese de impiegat de mișcare dotată cu aparatura specifică epocii. Vizitatorii pot vedea o centrală de ceasoficare Siemens-Halske, unelte vechi folosite la întreținerea căii ferate și o tricicletă mecanică, cunoscută sub numele de drezină, utilizată de revizorii de cale între cele două războaie mondiale.

Sala Saligny și experiența imersivă

Prin intermediul unui mic tunel, se ajunge în sala a treia, cunoscută drept sala Saligny, unde sunt expuse obiecte de o valoare istorică excepțională. Din această sală se face trecerea către o mini-sală de proiecții, amenajată ca o adevărată cinematecă feroviară, unde sunt prezentate filme din fototeca muzeului.

Între săli au fost recreate compartimente de tren din perioada interbelică, iar pe ferestre rulează imagini video care redau atmosfera călătoriei cu trenul. În curțile interioare pot fi admirate două locomotive cu abur de cale îngustă, alături de fotografii, documente, decrete, uniforme, cărți și broșuri feroviare.

O călătorie în timp pentru vizitatori

Un exponat deosebit este prima garnitură reconstruită a trenului care a realizat prima cursă feroviară din România, având locomotiva Călugăreni. Aceasta a circulat între anii 1869 și 1900 pe linia București–Giurgiu. Diorama feroviară, cu peisaje de câmpie și deal, tuneluri, poduri și semnale, completează experiența vizitatorilor.

Muzeul a fost redeschis publicului în 2012, după o perioadă îndelungată de inaccesibilitate. Pentru vizitare, se recomandă folosirea transportului public până la Gara de Nord, intrarea realizându-se prin poarta de pe peronul liniei 14, cu excepția sărbătorilor legale.

Citește și: Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I, un secol de istorie și onoare. Istoria unuia dintre cele mai frumoase muzee din București