Știai că...primul centru comercial deschis în București a fost Magazinul Unirea?
- Articole
- 20 AUG 26
Pentru foarte mulți bucureșteni, Magazinul Unirea este pur și simplu una dintre clădirile emblematice ale centrului Capitalei. Este locul prin care au trecut generații întregi de oameni, fie pentru cumpărături, fie pentru o întâlnire, o plimbare prin centrul orașului sau, mai târziu, pentru restaurantele și magazinele care au apărut în interior. Puțini își mai amintesc însă că actualul Unirea Shopping Center are o istorie de aproape cinci decenii și că, la momentul inaugurării, reprezenta una dintre cele mai spectaculoase realizări comerciale din România. Magazinul Universal „Unirea” a fost inaugurat la 2 septembrie 1976, în Piața Unirii, și a devenit rapid una dintre cele mai importante destinații comerciale ale Capitalei, proiectul fiind realizat după planurile unui colectiv de specialiști condus de arhitectul Gheorghe Leahu. În anii '70, clădirea era cunoscută drept magazin universal, nu „mall” în sensul contemporan al cuvântului. Totuși, amploarea sa, numărul mare de raioane și diversitatea produselor au făcut din Unirea un precursor direct al marilor centre comerciale care aveau să apară după 1990. În memoria colectivă, el a rămas astfel primul mare centru comercial modern al Bucureștiului.
Cum a apărut Magazinul Unirea în centrul Capitalei
Construcția Magazinului Universal „Unirea” a început în prima parte a anului 1973, într-o perioadă în care Bucureștiul trecea prin transformări urbanistice majore. Proiectul a fost coordonat de arhitectul Gheorghe Leahu, iar noua clădire urma să devină un punct comercial important pentru centrul orașului. Alegerea Pieței Unirii nu a fost întâmplătoare: zona reprezenta unul dintre cele mai importante noduri urbane ale Capitalei, iar magazinul trebuia să deservească un număr foarte mare de cumpărători.
La 2 septembrie 1976, construcția a fost inaugurată oficial, în prezența lui Nicolae Ceaușescu. Pentru epocă, dimensiunile sale erau impresionante. Forma inițială era concentrată în corpul central, orientat către Piața Unirii, iar clădirea avea opt niveluri, dintre care două sub nivelul solului. Suprafața utilizabilă comercială era de aproximativ 30.000 de metri pătrați.
În materialele dedicate istoriei Bucureștiului, magazinul este prezentat drept „nava amiral a comerțului românesc”, o formulare care ilustrează ambiția proiectului. Nu era vorba despre un magazin obișnuit de cartier, ci despre un complex comercial de dimensiuni neobișnuite pentru România acelor ani. Apariția sa a schimbat inclusiv felul în care bucureștenii percepeau cumpărăturile în centrul orașului.
Un magazin universal conceput ca un oraș comercial
Unirea era organizat pe niveluri și raioane specializate, astfel încât cumpărătorul să poată găsi într-o singură clădire produse din categorii foarte diferite. La subsol funcționa zona alimentară, iar celelalte niveluri erau destinate unor categorii precum articole de uz general, încălțăminte, textile, confecții pentru femei, bărbați și copii și alte bunuri de larg consum. Documentarea Muzeului Municipiului București arată că magazinul fusese gândit tocmai pentru a răspunde unei game foarte largi de necesități ale clienților.
Pentru un cumpărător din România anilor '70, experiența era diferită de cea oferită de magazinele obișnuite. Dimensiunea clădirii, numărul de raioane și organizarea pe mai multe niveluri transformau simpla vizită la cumpărături într-o experiență urbană. Unirea era un loc în care puteai petrece mult timp, explorând diferitele spații comerciale, chiar dacă oferta reală de produse era, în multe perioade, limitată de lipsurile specifice economiei socialiste.
Unirea a devenit astfel un reper al centrului Capitalei. Amplasarea în Piața Unirii îi conferea o vizibilitate extraordinară, iar fluxul permanent de oameni din această zonă contribuia la succesul său. Mai târziu, dezvoltarea transportului public și a rețelei de metrou a consolidat și mai mult poziția zonei ca unul dintre cele mai importante puncte de circulație din București.
Extinderea din anii '80 a făcut magazinul și mai impresionant
Clădirea inaugurată în 1976 nu reprezenta forma finală a complexului. În anii '80, Magazinul Unirea a fost extins cu două aripi noi, cunoscute drept aripa Călărași și aripa Splai. Extinderea a modificat semnificativ dimensiunile ansamblului și a transformat corpul inițial într-un complex comercial mult mai mare.
Surse istorice și documentare indică pentru întregul complex o suprafață care a ajuns la aproximativ 84.000 de metri pătrați. Astfel, Unirea devenea nu doar unul dintre cele mai mari magazine universale din România, ci și un reper arhitectural și comercial imposibil de ignorat în centrul Bucureștiului. Dimensiunea sa trebuie privită și în contextul epocii: marile centre comerciale occidentale aveau deja alte caracteristici, însă pentru România socialistă un asemenea ansamblu era o realizare de proporții.
Extinderea a consolidat rolul magazinului în viața cotidiană a Capitalei. Unirea nu era doar un spațiu unde oamenii mergeau să cumpere produse, ci devenise un punct de orientare și un loc de întâlnire. Pentru multe generații, expresia „ne vedem la Unirea” a devenit aproape sinonimă cu întâlnirea în centrul Bucureștiului.
După Revoluție, Unirea a intrat într-o lume complet nouă
Schimbarea regimului din 1989 a transformat radical și comerțul românesc. În anii '90, Magazinul Unirea a trecut de la modelul de magazin universal socialist la cel de centru comercial în care mai mulți comercianți și branduri își puteau desfășura activitatea. Pentru publicul român, aceasta a fost perioada în care vitrinele magazinelor au început să arate foarte diferit, iar mărcile occidentale au devenit accesibile într-o măsură din ce în ce mai mare.
Unirea a profitat enorm de poziția sa centrală și de notorietatea acumulată în perioada comunistă. În anii de după Revoluție, clădirea a devenit o destinație importantă pentru brandurile internaționale care intrau pe piața românească. Magazine precum Sony, Panasonic, Adidas și Nike au fost asociate cu această perioadă de transformare a centrului comercial.
Pentru o generație de bucureșteni, Unirea a devenit una dintre primele destinații unde puteau vedea și cumpăra produse ale unor branduri occidentale cunoscute. Înainte ca marile malluri moderne să apară în Capitală, mersul la Unirea putea avea aceeași încărcătură de noutate și entuziasm pe care ulterior aveau să o ofere centrele comerciale construite după modele occidentale.
Un moment simbolic pentru această transformare a fost deschiderea primului restaurant McDonald's din România, în 1995, la Unirea. Astfel, clădirea a devenit parte dintr-o schimbare culturală și comercială mult mai amplă: intrarea României în economia de piață și apropierea de modelele occidentale de consum.
De ce mallurile moderne au schimbat destinul Unirii
În anii 2000, Bucureștiul a început să se umple de centre comerciale construite după un model complet diferit. Au apărut malluri cu arhitectură modernă, spații generoase, climatizare, parcări, cinematografe, restaurante, zone de divertisment și o combinație atent gândită de branduri. Competiția a devenit astfel mult mai puternică pentru un centru comercial construit într-o altă epocă.
Unirea avea însă un avantaj pe care noile malluri nu îl puteau reproduce ușor: poziția ultracentrală. Piața Unirii reprezintă unul dintre cele mai importante noduri de transport ale Bucureștiului, iar apropierea de Centrul Vechi, instituții, hoteluri și Palatul Parlamentului menține zona extrem de circulată. Colliers subliniază tocmai această accesibilitate și poziție centrală ca argumente importante pentru viitorul complexului.
Cu toate acestea, comportamentul consumatorilor s-a schimbat. Oamenii au început să prefere centre comerciale mai aproape de casă sau de locul de muncă, iar în București și împrejurimi au apărut peste 50 de centre comerciale și galerii comerciale în ultimele două decenii, potrivit Colliers. Până la sfârșitul anilor '90, Unirea fusese singurul mare centru comercial al Capitalei, însă piața s-a diversificat rapid după aceea.
În acest context, unele dintre spațiile Unirii au început să rămână neocupate, iar centrul comercial și-a pierdut treptat statutul de destinație dominantă pentru shopping. Food court-ul de la ultimul etaj a rămas pentru mult timp una dintre atracțiile care aduceau vizitatori, însă nici această formulă nu a fost suficientă pentru a readuce complexul la popularitatea de odinioară.
Ce se întâmplă astăzi cu Unirea Shopping Center
Unirea Shopping Center nu a dispărut și nici nu și-a închis porțile. Dimpotrivă, clădirea continuă să funcționeze și să găzduiască magazine, restaurante și servicii, însă trece printr-o perioadă de transformare. În 2025, Unirea Shopping Center a anunțat colaborarea cu Colliers România pentru un amplu proces de repoziționare și redefinire a spațiilor comerciale.
Planurile urmăresc transformarea complexului într-un spațiu urban multifuncțional, adaptat modului în care oamenii consumă, lucrează și își petrec timpul în prezent. Conceptul analizat include restaurante și cafenele, zone de divertisment și cultură, sport, baruri pe acoperiș, spații de co-working și chiar birouri. Procesul urmează să fie realizat etapizat, începând cu aripa Splai, continuând cu zona centrală și apoi cu segmentul Călărași.
Repoziționarea este cu atât mai interesantă cu cât zona Pieței Unirii trece, la rândul ei, printr-o perioadă de transformare și lucrări de infrastructură. Pentru un complex care a fost timp de decenii unul dintre simbolurile comerțului bucureștean, această schimbare poate reprezenta o nouă șansă. Obiectivul nu mai este însă revenirea la modelul magazinului universal sau la cel al mallului clasic, ci construirea unui spațiu care să combine comerțul cu serviciile, gastronomia, cultura și divertismentul.
Unirea, între nostalgia trecutului și viitorul Bucureștiului
Privit astăzi, Magazinul Unirea spune povestea ultimelor aproape cinci decenii din istoria Bucureștiului. A apărut într-o perioadă în care comerțul era organizat într-un sistem socialist și a devenit, pentru oamenii de atunci, simbolul unui magazin modern și uriaș. După 1989, aceeași clădire s-a transformat într-un spațiu în care românii au descoperit branduri occidentale, produse noi și o altă cultură a cumpărăturilor.
Apoi au venit mallurile moderne, iar Unirea a pierdut treptat poziția dominantă. Cu toate acestea, centrul comercial nu și-a pierdut cea mai importantă calitate: locul pe care îl ocupă în geografia Bucureștiului și în memoria locuitorilor săi. Documentarea oficială și istorică confirmă că Unirea a fost încă de la inaugurarea sa una dintre cele mai importante unități comerciale ale României, iar extinderea din anii '80 i-a consolidat dimensiunea și rolul.
