Puțini știu că, înainte să fie parc, Cișmigiul era doar o baltă părăsită, undeva la marginea unui oraș care nici nu se gândea încă la spații verzi publice. I se spunea „lacul lui Dura neguțătorul", după numele unui proprietar din secolul al XVII-lea, și așa a rămas multă vreme: o apă stătută, fără r... Citește mai mult
Un copil de opt ani nu se entuziasmează la o vitrină cu etichetă. Are nevoie să apese un buton, să bage mâna într-un terariu sau să vadă un T-Rex care mișcă din coadă. București are, în 2026, o listă tot mai lungă de spații gândite exact pentru asta — nu muzee clasice, ci locuri unde învățarea se în... Citește mai mult
Demolarea Gării Progresul din Sectorul 4 s-a petrecut fără niciun eveniment public care s-o marcheze. Utilajele au intrat în clădire într-o dimineață de iulie 2026, iar în spațiul public au rămas doar câteva fotografii, apărute rapid pe grupurile de pasionați de căi ferate, însoțite de comentarii cu... Citește mai mult
Sezonul de admitere 2026 aduce în Capitală cele mai mari cifre de candidați din ultimii ani, pe fondul unei generații de absolvenți de liceu cu aproape 20% mai numeroasă decât în anii trecuți, al unor specializări noi legate de inteligența artificială și securitatea cibernetică, dar și al presiunii... Citește mai mult
Sinaia are un cazinou ridicat în 1912, gândit de la bază după modelul celui din Monte Carlo, cu grădini și priveliște spre munte. Constanța îl are al ei pe faleză, comandat de primărie în 1902 și proiectat de arhitectul Petre Antonescu în stil Art Nouveau, terminat pe la 1910. București, capitala, o... Citește mai mult
Masterplanul Velo, documentul care stă la baza politicii de mobilitate a Primăriei Capitale, dă o cifră exactă: 25,38 kilometri de piste funcționale în tot orașul. Alți 30,92 kilometri există pe hârtie și pe asfalt, dar nu respectă standardele minime și au nevoie de intervenții ca să poată fi folosi... Citește mai mult
La Str. Oboga, într-un atelier pe care nu-l vezi decât dacă suni înainte, se lucrează încă manual la ceva ce Bucureștiul, în general, a uitat cum se face: o carte veche se repară fir cu fir, nu se aruncă și nu se scanează.Meseria se numește legătorie de carte veche, iar orașul are, după toate căutăr... Citește mai mult
Pe 11 martie 1928, presa bucureșteană anunța ceva ce astăzi ar suna ca o defecțiune tehnică banală: de aproape trei săptămâni, un număr mare de telefoane din Capitală nu mai răspundeau la apel. Doar că nu era o defecțiune. Era, spuneau ziarele, o răzbunare — a domnișoarelor telefoniste, sătule să fi... Citește mai mult
"Atenție, se închid ușile!" O frază pe care aproape 700.000 de bucureșteni o aud zilnic, de ani buni, fără să se gândească prea mult la ea. În spatele ei stă o poveste ciudată: femeia a cărei voce a devenit, practic, semnătura sonoră a metroului bucureștean nu știa că vocea ei e folosită acolo.Isabe... Citește mai mult
Rahova, Ferentari, Obor, Colentina sunt zonele bucureștene unde ghișeele de amanet s-au ținut de tradiție de zeci de ani, dar în ultima vreme le găsești și pe bulevarde din centru, lângă farmacii și case de schimb valutar. Piața a crescut constant, alimentată de dobânzile bancare ridicate și de infl... Citește mai mult