Radu Ionescu plecase din București să studieze business la Londra. Șapte ani mai târziu, s-a întors bucătar. Decizia nu s-a coagulat în vreun plan de afaceri și nu a venit dintr-o revelație culinară clasică — a venit în avion, undeva deasupra Europei, în drum spre Londra după Crăciunul petrecut acas... Citește mai mult
Locul se cheamă Vitan de la vite — nu de la vreo legendă eroică sau de la vreun boier cu nume sonor, ci de la vitele pe care orășenii le pășteau pe câmpia asta, cândva la marginea orașului. Colonelul Dimitrie Papazoglu nota, sec, că „în ocolul orașului, spre nord, este câmpia Vitanului, unde vitele... Citește mai mult
Calea Victoriei fără mașini e un alt loc. Nu altfel — alt loc, cu geometrie modificată și acustică schimbată, unde trotuarul nu mai e o convenție de supraviețuire, ci o suprafață pe care poți sta în loc fără să te gândești că ești în calea cuiva. Pasul devine unitatea de măsură, ceea ce înseamnă, pr... Citește mai mult
Există o diferență fundamentală între un restaurant cu specific italian și un restaurant italian. Primul servește paste cu denumiri italiene pe o carte de meniu plastifiată, cu Volare în fundal și o sticlă de ulei de măsline decorativă pe masă. Al doilea știe că o carbonara fără guanciale nu e carbo... Citește mai mult
Bucătăria spaniolă are o problemă de imagine în România: e redusă, în mintea multora, la paella și sangria. Adevărul e că e una dintre cele mai regionale și mai complexe din Europa — diferă radical de la Andalucia la Țara Bascilor, de la Valencia la Catalonia. Bucureștiul nu are o scenă iberică mare... Citește mai mult
Bucureștiul s-a construit în zgomot și grabă, mereu sub presiunea a ceva — un cutremur, o ideologie, o criză, un val de bani veniți prea repede. A trecut prin demolare și revendicare, prin celebrare și uitare, uneori în același secol, alteori în aceeași decadă. Câțiva ani din istoria lui explică mai... Citește mai mult
Pe Bulevardul Banu Manta nr. 9 stă o clădire cu un CV simplu și rar: a fost gândită ca primărie, construită ca primărie și a rămas primărie. Toate celelalte instituții similare din București au ajuns să joace rolul ăsta prin împrejurări — Primăria Generală funcționează într-un palat ridicat la încep... Citește mai mult
La intersecția străzilor Negustori cu Paleologu, în inima unui cartier care a cunoscut alte timpuri, stă o casă cu o fereastră rotundă. Nu e un detaliu oarecare — e aproape o declarație de intenție. Ochiul circular privește spre intersecție ca un monoclu elegant, iar în spatele geamurilor sale se as... Citește mai mult
O privire asupra populației Bucureștiului, de la târgul medieval până la capitala secolului XXIUndeva în a doua jumătate a secolului al XV-lea, Bucureștiul apare în documente ca punct de popas și târg modest al Țării Românești. Nimeni din acea vreme probabil că și-ar fi imaginat că așezarea de pe ma... Citește mai mult
Despre un nume cu șase secole de vechime, o legendă neconfirmată și o etimologie pe care lingviștii tot o dezbat Puține capitale europene au un nume la fel de disputat ca Bucureștiul. Parisul vine de la tribul galic al Parisiorum, Londra de la Londinium roman, Viena de la Vindobona celtică. Bucureșt... Citește mai mult