Puține cartiere din București se pot mândri cu o istorie atât de bogată și stratificată precum Băneasa. Zona, cunoscută astăzi mai ales pentru aeroport, Gara Regală sau Fântâna Miorița, are rădăcini ce coboară până în secolul al XVII-lea, când era un mic sat numit Cârstănești. Dincolo de monumente, instituții și evenimente istorice, la originea denumirii sale se află povestea unei femei curajoase și puternice: soția banului Mareș, cunoscută în epocă drept „băneasa”.

Aceasta nu doar că a dat numele așezării, ci a și contribuit decisiv la extinderea moșiei după moartea soțului său. Istoria Băneasei se construiește, așadar, pe o poveste de viață, dar și pe succesiunea unor personalități și evenimente care au transformat satul Cârstănești într-un cartier de mare prestigiu al capitalei.

De unde provine numele Băneasa

În secolul al XVII-lea, actuala zonă Băneasa era cunoscută sub numele de Cârstănești, o așezare aflată sub autoritatea unui ban pe nume Mareș. În epoca respectivă, titlul de ban desemna unul dintre cele mai înalte ranguri boierești din Țara Românească, cu atribuții administrative și militare.

Soția sa, o femeie influentă și hotărâtă, purta apelativul de „băneasa”. După moartea lui Mareș, ea a preluat moșia și a contribuit la extinderea acesteia, consolidând prestigiul familiei. Din respect și recunoaștere pentru rolul său, localnicii au început să se refere la așezare cu numele ei, iar „Băneasa” a rămas până astăzi.

Această poveste amintește de importanța femeilor din istoria locală, care, deși mai puțin vizibile în cronici, au avut un rol esențial în menținerea și dezvoltarea moșiilor boierești.

Moștenirea Văcăreștilor și Biserica Sfântul Nicolae

Un secol mai târziu, domeniul a intrat în proprietatea lui Ștefan Văcărescu, un membru marcant al uneia dintre cele mai influente familii boierești. Fiul său, Ienăchiță Văcărescu – poet, istoric și diplomat – a marcat Băneasa prin ridicarea unui conac, astăzi dispărut, dar și a bisericii Sfântul Nicolae.

Construită în stil specific secolului al XVIII-lea, biserica Sfântul Nicolae continuă să funcționeze și astăzi, fiind un reper spiritual pentru comunitatea din cartier. Ea amintește de vremurile în care moșiile boierești nu erau doar spații de locuire, ci și centre de cultură, educație și religiozitate.

Moșia a cunoscut apoi și alte transformări, mai ales după ce domnitorul Gheorghe Bibescu a dorit ridicarea unui palat în zonă. Lucrările, începute lângă actuala Gară Regală, au fost stopate de Revoluția din 1848, lăsând în urmă un proiect nefinalizat. Ulterior, terenul a ajuns în administrarea Mariei Bibescu, contesă de Montesquiou-Fézensac, o altă figură feminină remarcabilă în istoria locului.

Intrarea viitorului rege Carol I în București

Pe 10 mai 1866, cartierul a fost martorul unui eveniment de răscruce: intrarea în București a viitorului rege Carol I. Chiar la Băneasa, i s-a înmânat cheia orașului, semn al recunoașterii și al legitimității sale ca nou suveran.

Un alt moment de cotitură a venit în perioada interbelică, atunci când satul Băneasa, recunoscut pentru producția și vânzarea lactatelor, a fost transformat administrativ în comună. Această etapă a consfințit integrarea sa în structura urbană a Bucureștiului modern.

Băneasa și începuturile aviației în România

La începutul secolului al XX-lea, Băneasa a devenit un punct central pentru aviația românească. Pe terenul hipodromului proiectat de arhitectul Ion D. Berindey, în 1909, aviatorul francez Louis Blériot a realizat primele zboruri demonstrative.

La doar trei ani după acest moment, Liga Aeriană Română, condusă de principele George Valentin Bibescu, a înființat aici prima școală de pilotaj și piloți militari din țară. Această instituție a pregătit generații de aviatori și a pus bazele aviației românești moderne.

Ulterior, odată cu transformarea aerodromului în aeroport, au fost deschise și o școală civilă de aviație, precum și Aeroclubul Regal Român. Astfel, Băneasa a devenit nu doar un cartier, ci și un reper național pentru dezvoltarea transportului aerian.

Aeroportul Băneasa – de la aerodrom la poartă internațională

În 1947 au început lucrările la noua aerogară Băneasa, o clădire modernă pentru epocă, proiectată sub forma unei elice cu trei pale. Construcția a durat cinci ani și a fost finalizată în plin context al transformărilor postbelice.

Din 2007, aeroportul a intrat în administrarea Companiei Naționale „Aeroporturi București”, alături de aeroportul Henri Coandă din Otopeni. În decursul timpului, Aeroportul Aurel Vlaicu – Băneasa a găzduit numeroase personalități internaționale: Papa Ioan Paul al II-lea, Prințul Albert al II-lea de Monaco, Bill Gates, dar și artiști de renume precum Madonna.

Acest loc, care la începutul secolului XX era doar un câmp folosit pentru primele încercări de zbor, a devenit o adevărată poartă internațională a României.

Gara Regală Băneasa – istorie și protocol

Transportul feroviar a reprezentat un alt capitol important din istoria cartierului. În toamna anului 1886, a fost inaugurată Gara Băneasa, folosită de-a lungul deceniilor pentru evenimente marcante ale Familiei Regale.

În 1914, aici a fost adus trupul regelui Carol I de la Sinaia, iar la 1 decembrie 1918, membrii Familiei Regale au coborât în Băneasa pentru a intra călare în Capitală, marcând astfel unirea tuturor provinciilor românești. Tot de aici s-a întors și regele Ferdinand de la ceremonia de încoronare de la Alba Iulia.

Importanța gării a determinat construirea, în 1936, a unei noi clădiri – Gara Regală Mogoșoaia, redenumită ulterior Gara Regală Băneasa. În perioada comunistă, aceasta a servit ca gară de protocol, iar astăzi este folosită doar ocazional, dar rămâne un simbol al legăturii dintre cartier și istoria monarhiei române.

Fântâna Miorița – artă și simbolism

Un alt reper emblematic al cartierului este Fântâna Miorița, situată în apropierea Muzeului de Artă Populară „Prof. Dr. Nicolae Minovici”. Proiectată de arhitectul Octav Doicescu și decorată cu mozaic alb-negru realizat de artista Miliția Petrașcu, fântâna transpune în imagini celebra baladă „Miorița”.

Construită din granit de Dobrogea, cu dimensiuni impresionante – 16 metri lungime, 0,6 metri lățime și 3,2 metri înălțime – fântâna a fost inaugurată în 1936, în cadrul unei expoziții. Ea nu este doar un monument arhitectural, ci și o expresie a identității culturale românești, o punte între tradiție și modernitate.

Băneasa astăzi – un cartier cu identitate puternică

De la satul Cârstănești al secolului al XVII-lea și până la cartierul din prezent, Băneasa a cunoscut o evoluție spectaculoasă. A fost moșie boierească, centru al începuturilor aviației românești, loc de întâmpinare a regilor și spațiu de inovație arhitecturală.

Astăzi, cartierul este un punct de legătură între istorie și modernitate. Pe lângă aeroport și gară, aici se află zone rezidențiale, instituții culturale și spații verzi, care mențin Băneasa printre cele mai atractive zone ale Bucureștiului.

Povestea Băneasei începe cu o femeie, soția banului Mareș, care a avut puterea să administreze și să extindă o moșie într-o epocă în care rolurile feminine erau adesea limitate. Ea a lăsat moștenire nu doar un nume, ci și o identitate.

De-a lungul secolelor, Băneasa a fost martoră la construcția unor biserici, conace și palate, la zboruri istorice și parade regale, la transformări urbane și evenimente de amploare. Astăzi, cartierul poartă în el memoria acestor momente, rămânând un spațiu unde trecutul și prezentul se împletesc armonios.