Un oraș împărțit între eficiență și improvizație.

Bucureștiul nu e un oraș unitar. Între nordul care se dezvoltă constant și sudul care rămâne adesea la marginea investițiilor există o linie invizibilă, dar ușor de recunoscut: infrastructură mai solidă, servicii publice mai coerente și curățenie mai atentă în nord; străzi degradate, transport lent și intervenții întârziate în sud.
Am analizat principalele diferențe și ce spun ele despre felul în care funcționează, în realitate, administrația unui oraș împărțit în șase sectoare.

Infrastructura – nordul funcționează, sudul improvizează

În nord, în special în sectoarele 1 și 2, infrastructura rutieră și subterană este mai bine întreținută. Drumurile principale sunt modernizate, trotuarele reparate, rețelele de apă și canalizare sunt mai stabile. Legătura cu arterele majore – DN1, centura nordică, Aeroportul Otopeni – aduce investiții și flux constant de fonduri.

În sud, în schimb, imaginea e fragmentată. Multe străzi secundare sunt neasfaltate, canalizările cedează la fiecare ploaie serioasă, iar lucrările publice se fac lent și deseori reactiv, nu planificat.
De exemplu, în Sectorul 4, primăria a raportat în 2024 peste 3.200 de avarii minore la rețelele de canalizare și apă, în timp ce în Sectorul 1 numărul era de patru ori mai mic, deși suprafața este comparabilă.

Curățenia și întreținerea spațiilor publice – o diferență de standard, nu de buget

În nord, parcurile și trotuarele arată constant îngrijite. Zone precum Herăstrău, Floreasca sau Aviatorilor au echipe permanente de întreținere, contracte de salubritate mai bine gestionate și un control vizibil al operatorilor.

În sud, diferența se vede de la primul colț de stradă: coșuri pline, vegetație necosită, gunoaie abandonate lângă containere.
Operatorii de salubritate au aceeași obligație legală, dar frecvența colectării e mai mică, iar sancțiunile pentru neîndeplinirea contractelor sunt rare.

Explicația? Nordul are cetățeni mai activi civic, mai prezenți în spațiul public și mai vocali. În sud, presiunea comunitară e scăzută, iar reclamațiile rămân adesea fără efect imediat.

Investițiile publice – vizibilitate versus nevoia reală

Diferența cea mai clară între nord și sud se vede în ritmul și tipul investițiilor.
Nordul atrage proiecte cu finanțare europeană: reabilitări de străzi, piste de biciclete, extinderi de rețele, proiecte de regenerare urbană. Sectoarele 1 și 2 gestionează bugete medii de 2.500–3.000 lei pe cap de locuitor, aproape dublu față de sectoarele 4 și 5.

În sud, investițiile sunt mai degrabă corective – reparații urgente, rețele de utilități refăcute după avarii, asfaltări parțiale.
De exemplu, în 2023, Sectorul 1 a alocat peste 420 de milioane de lei pentru infrastructură rutieră, în timp ce Sectorul 5, de trei ori mai dens populat, a avut un buget de doar 130 de milioane pentru același capitol.

Nordul crește, sudul se repară.

Transportul și mobilitatea – două orașe diferite pe aceeași hartă

Metroul deservește în mod direct doar o parte a sudului (Magistralele 2 și 3), în timp ce cartiere mari precum Berceniul, Giurgiului sau Progresul rămân dependente de autobuze și tramvaie lente.
Nordul, în schimb, are acces direct la trei magistrale de metrou, legături rapide cu aeroportul și alternative de transport modern – biciclete, car sharing, trotinete electrice.

Rezultatul este vizibil: timpul mediu de deplasare pentru un locuitor din sud, spre centrul orașului, este cu 25–35 de minute mai mare decât pentru cineva din nord, pe distanțe similare.

Percepția locuitorilor – două realități care nu se întâlnesc

În nord, oamenii vorbesc despre calitatea asfaltului, iluminatul stradal și amenajările de spații verzi.
În sud, discuțiile se concentrează pe gropi, mizerie, canalizări care se înfundă și lipsa parcărilor.
Diferențele nu țin doar de infrastructură, ci de senzația de apartenență. Mulți locuitori din sud spun că se simt„uitați”, că administrațiile locale intervin doar în preajma alegerilor sau la presiuni publice.

Această percepție de excludere urbană alimentează un cerc vicios: investițiile merg spre zonele mai „vizibile” și mai influente, lăsând restul orașului în urmă.

De ce persistă decalajul

1. Presiunea politică – nordul are o populație mai vocală și mai conectată la decizia publică.
2. Structura urbană – sudul a crescut neplanificat, fără infrastructură de bază, deci reparațiile sunt mai scumpe și mai lente.
3. Accesul la fonduri – sectoarele din nord atrag mai ușor proiecte europene datorită echipelor administrative mai mari și documentațiilor pregătite.
4. Diferențele de bugetare – sectoarele bogate strâng mai multe taxe locale și pot reinvesti în servicii publice.

Într-un oraș cu administrație fragmentată, „egalitatea între sectoare” e mai degrabă o iluzie tehnică decât o realitate administrativă.

Ce ar trebui să se schimbe

Reducerea decalajului ar cere o strategie coordonată, nu improvizații separate.

• Bugetare echilibrată, în funcție de nevoi reale, nu de presiune politică.
• Transparență: hărți publice ale investițiilor, actualizate lunar.
• Consultare locală: comunități implicate în prioritizarea lucrărilor.
• Proiecte-pilot în sud, pentru a echilibra vizibilitatea și calitatea spațiului public.

Un oraș funcțional are nevoie ca toate zonele să evolueze în același ritm.
Deocamdată, Bucureștiul are două viteze — și, uneori, două lumi.

În loc de concluzie

Între Herăstrău și Rahova, între Floreasca și Ferentari, distanța nu e doar geografică.
E o diferență de standard de viață, de atenție administrativă și de respect față de cetățean.
„Bucureștiul paralel” nu e o metaforă, ci o realitate zilnică, în care unii trăiesc într-un oraș european, iar alții într-unul care încă așteaptă să fie modernizat.

Surse:

• Primăria Sectorului 1 – Raport de execuție bugetară 2023
• Primăria Sectorului 4 – Raport de activitate 2024
• Primăria Sectorului 6 – Raport trimestrial T1 2025
• Planul de Mobilitate Urbană Durabilă București–Ilfov (PMUD 2024–2030)
• Institutul Național de Statistică – Date privind densitatea populației și bugetele locale (2024)
• Strategia Națională de Dezvoltare Teritorială – Capitolul „Disparități urbane”
• Citește și Top 3 cele mai sigure cartiere din București. Zonele unde calitatea vieții primează 
• Foto