Ascunsă discret pe Strada Cuțitul de Argint, în vecinătatea Parcului Carol, Casa Bosianu este una dintre acele clădiri bucureștene care concentrează, între zidurile sale, istorie politică, simboluri unioniste și începuturile științei moderne din România. Puțini știu că aici s-au țesut planuri decisive pentru Unirea Principatelor Române, iar numele său este strâns legat de personalități-cheie ale secolului al XIX-lea.

Vila Bosianu și legătura cu Alexandru Ioan Cuza

Conform tradiției și mărturiilor indirecte, în ajunul zilei de 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza ar fi fost găzduit în mare secret în vila lui Constantin Bosianu. Scopul ar fi fost unul vital: protejarea viitorului domnitor de posibile atentate, într-un moment extrem de tensionat politic.

Pentru siguranța oaspetelui său, Bosianu ar fi transformat vila într-o adevărată fortăreață: arnăuți de pază, ferestre întărite cu drugi de fier și un turn de observație permanent supravegheat. Deși nu există documente oficiale care să ateste fără echivoc șederea lui Cuza aici, ipoteza este susținută de tradiția orală și de istorici precum Magda Stavinschi.

Constantin Bosianu – omul din spatele casei

Provenit dintr-o familie boierească, Constantin Bosianu a fost una dintre figurile intelectuale și politice marcante ale epocii sale. Format la Anvers (drept) și la Paris, la Sorbona (litere), el a devenit:

• primul decan al Facultății de Drept din București
• premier al României
• director al Eforiei Școalelor
• membru al Academiei Române

Un susținător fervent al Unirii, Bosianu a fost secretar al Divanului ad-hoc al Țării Românești și vicepreședinte al Comitetului Central al Unirii. La 24 ianuarie 1859, din poziția sa în Adunarea Electivă a Munteniei, a votat pentru alegerea lui Cuza ca domnitor al Țării Românești.

Arhitectura și simbolistica Vilei Bosianu

Casa a fost construită între 1853 și 1859, într-un stil neogotic elegant, pe un teren ocupat odinioară de vii și livezi – de aici și numele actualei Șoseaua Viilor. Proiectul îi aparține arhitectului Luigi Lipizer, cunoscut și pentru Casa Librecht-Filipescu (Casa Universitarilor).

Elementele arhitecturale și decorative sunt încărcate de simboluri:

• gemulețe colorate în roșu, galben și albastru – tricolorul românesc, folosit ca simbol unionist
• detalii în formă de Steaua lui David la uși
• camere cu plan octogonal, interpretate adesea ca simboluri masonice
• o scară de acces din piatră adaptată atât pentru trăsuri, cât și pentru călăreți

În timpul guvernului Bosianu, vila a devenit sediu al Consiliului de Miniștri, iar aici a fost pusă baza revistei „Dreptul”, cea mai veche publicație juridică românească, care apare și astăzi.

De la politică la astronomie

După moartea lui Bosianu, clădirea a intrat în patrimoniul Institutului Meteorologic, iar ulterior a devenit nucleul Observatorului Astronomic Bosianu. De-a lungul timpului, aici au activat personalități precum:

• Ion Câmpineanu
• Ștefan Hepites
• Nicolae Coculescu, fondatorul Observatorului Astronomic din București

Biblioteca vilei adăpostește astăzi peste 11.000 de volume de astronomie și aparține Institutului Astronomic al Academiei Române.

Vila Soare – completarea ansamblului

În apropiere se află Vila Soare, construită tot în stil neogotic și inaugurată de Ștefan Hepites pentru Institutul Meteorologic. Aceasta a servit atât ca spațiu administrativ, cât și ca locuință pentru directorii Observatorului Astronomic. Deși turnul original a fost distrus la cutremurul din 1940, clădirea a fost restaurată în 1999.

Un fapt mai puțin cunoscut: Hepites este cel care a stabilit ora oficială a României, prin înființarea, în 1892, a primului serviciu al orei, folosit inclusiv de căile ferate.

Casa Bosianu astăzi – patrimoniu fragil, dar accesibil

Vila Bosianu a suferit avarii importante la cutremurele din 1940 și 1977. Deși a fost restaurată în 1992, clădirea necesită o nouă intervenție, degradarea fiind vizibilă. Este clasată ca monument istoric (cod B-II-m-A–18518), deși denumirea oficială și datarea din documentele vechi nu reflectă pe deplin istoria reală a imobilului.

Îți recomandăm și:

Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”

Observatorul Astronomic, construit de eroul războiului de independență al româniei. Cine a fost amiralul Vasile Urseanu

Astăzi, casa poate fi vizitată gratuit, în cadrul tururilor ghidate organizate de Institutul Astronomic, pe bază de programare, pentru grupuri de minimum două persoane.

📍 Adresă: Strada Cuțitul de Argint nr. 5, București (acces dinspre stradă)

Casa Bosianu nu este doar o clădire frumoasă, ci un martor tăcut al momentelor care au schimbat destinul României. Un loc unde politica, știința și simbolurile naționale se întâlnesc și care merită redescoperit de fiecare bucureștean sau trecător prin capitala României.