Constituția garantează învățământul de stat gratuit. Realitatea de pe lista de rechizite arată altceva. Anul școlar 2026-2027 începe pe 7 septembrie, iar până atunci familiile din București trec prin același ritual: liste scrise de mână de învățător, cozi la Diverta sau Cărturești, comparat prețuri pe telefon în timp ce copilul alege markere. Am adunat cifrele reale pentru fiecare categorie de cheltuială, ca să știi dinainte cât scoți din buzunar pentru un drept care, pe hârtie, nu costă nimic.

Ce e gratuit, de fapt: locul la o școală de stat, taxele de școlarizare, manualele oficiale pentru clasele I-XII. Restul — tot ce ține copilul echipat de luni până vineri — cade integral pe umerii părintelui.

Rechizitele, categoria cu cea mai mare variație

Suma depinde de clasă.

Pentru clasa I, un ghiozdan echipat cu tot ce cere lista — penar, caiete, creioane colorate, acuarele, foarfecă, lipici — se învârte între 400 și 800 de lei. Ghiozdanul singur poate costa 150-350 de lei, penarul complet 50-100 de lei, iar setul de 10-15 caiete între 30 și 50 de lei. Caietele simple, format A5 cu 48 de file, pornesc de la 3 lei bucata; cele premium, cu coperți rezistente, ajung la 7-15 lei. Un stilou pentru clasa I costă între 33 și 45 de lei.

Pentru clasa a V-a, prima din gimnaziu, bugetul scade puțin dacă ghiozdanul din primară mai rezistă un an: 300-600 de lei, fără ghiozdan. Aici intră instrumentele de geometrie (20-40 lei), caietele pe discipline — de obicei 15-20 de bucăți — care ajung la 45-70 de lei, plus un atlas geografic (40-60 lei) și un dicționar (30-50 lei).

La liceu, lista se scurtează la caiete, dosare și instrumente de scris de bază, cu un total de 150-300 de lei. Excepție fac profilurile tehnice sau artistice, unde se adaugă rigle speciale sau seturi de desen tehnic.

Un sfat care chiar reduce factura: caietele produse în România costă la fel de bine ca cele cu branduri internaționale, dar cu 30-40% mai puțin. Și ghiozdanele cu personaje din desene animate costă aproape dublu față de un model simplu, de aceeași calitate.

Uniforma sau ținuta de festivitate

Aici lucrurile sunt neclare, și merită spus direct. Uniforma școlară nu e obligatorie la nivel național în România — decizia rămâne la fiecare unitate de învățământ, iar un elev nu poate fi oprit de la cursuri pentru că nu o poartă. La Senat există un proiect de lege care ar introduce o ținută unică obligatorie în învățământul de stat, cu subvenții pentru familiile cu venituri mici, dar proiectul e încă în dezbatere și nu a intrat în vigoare pentru anul școlar care începe acum.

În practică, mulți părinți cumpără oricum haine noi pentru festivitatea de deschidere și încălțăminte, chiar și acolo unde uniforma nu e cerută. Costul variază de la 30 de lei pentru o bluză simplă până la câteva sute de lei acolo unde școala impune un model standardizat, personalizat cu ecusonul instituției. Multe licee cu tradiție și școli private păstrează uniforma din alte motive — sentiment de apartenență, mai puțină presiune legată de modă — iar acolo costurile pot trece de 500-1000 de lei pe an, în funcție de materiale.

Transportul, singura categorie unde vestea e bună

Elevii înscriși la o unitate de învățământ acreditată din București sau Ilfov circulă gratuit cu STB. Gratuitatea se acordă pe cardul de transport, încărcat cu abonament metropolitan, prin aplicația Bilet TB (fostă YouthTB). Procesul cere carnetul de elev vizat de școală pentru anul în curs, plus certificatul de naștere sau cartea de identitate, iar datele elevului sunt verificate direct de Ministerul Educației.

Capcana e alta: gratuitatea nu se activează automat. Cine amână înscrierea în aplicație riscă să plătească bilete normale — 3 lei pe călătorie, valabile 90 de minute pe orice linie — până rezolvă dosarul. Merită făcut din prima săptămână de septembrie, nu lăsat pe mai târziu.

Meditațiile, cheltuiala care intră discret în buget

Nu toate familiile apelează la meditații chiar din septembrie, dar multe încep pregătirea din timp pentru Evaluarea Națională sau Bacalaureat, sau pur și simplu pentru recuperarea unor goluri de la finalul anului trecut.

În București, o oră de meditație la matematică, română sau engleză costă între 70 și 120 de lei, cu prețul mediu undeva la 85-90 de lei. În orașele mai mici — Iași, Craiova — aceeași oră coboară la 50-80 de lei; diferența vine din costul vieții și din cererea mai mare din marile orașe. Profesorii consacrați din București ajung la 150-160 de lei. Materiile mai puțin căutate — biologie, istorie, informatică — pornesc ceva mai sus, de la 80 de lei, tocmai pentru că sunt mai puțini meditatori disponibili. Ședințele online tind să fie mai ieftine decât cele la domiciliu, fără o diferență fixă între cele două formate.

Pentru o familie care alege patru ședințe pe lună la o singură materie, calculul e simplu: la un preț mediu de 85 de lei ora, prima lună de meditații costă în jur de 340 de lei.

Cât iese, în final, la calcul

Pentru un elev de gimnaziu, la un părinte care nu exagerează cu produsele premium și nu adaugă meditații: rechizite 300-600 de lei, plus haine și încălțăminte noi 100-300 de lei, transport 0 lei dacă abonamentul STB e activat la timp. Total: undeva între 400 și 900 de lei doar pentru pornit anul școlar.

Dacă se adaugă și meditațiile de septembrie, suma trece ușor de 1000 de lei pentru prima lună, mai ales dacă e vorba de un elev de clasa a VIII-a sau a XII-a, cu presiunea examenelor aproape.

Diferența cea mai mare o face, de fapt, ce a mai rămas bun din anul trecut. Un ghiozdan care încă ține, un penar nescofâlcit, hainele de anul trecut care mai încap — fiecare din ele scoate câteva sute de lei din calcul, fără să compromită nimic din ce are nevoie copilul la școală.