Povestea Teatrului Evreiesc de Stat este profund legată de evoluția culturală a comunității evreiești din România și reprezintă una dintre cele mai lungi și mai stabile tradiții teatrale ale unei minorități din Europa. Această istorie începe în anul 1876, într-un moment în care viața culturală a orașului Iași era în plină efervescență. Pe 19 august, în grădina de vară „Pomul verde”, un loc celebru în epocă pentru evenimentele sale artistice, scriitorul și actorul Avram Goldfaden a pus bazele primului teatru evreiesc profesionist din lume.

Rădăcinile teatrului evreiesc în România: începuturile unei tradiții unice

Goldfaden, considerat astăzi părintele teatrului idiş, nu era doar un om al scenei, ci și un creator vizionar. El a înțeles potențialul limbii idiş ca limbă teatrală și a format o trupă profesionistă cu care a prezentat spectacole dedicate comunității evreiești din România. 

Aceasta a fost scânteia care a declanșat o mișcare culturală ce avea să se extindă ulterior în întreaga lume, de la New York până la Varșovia, transformând teatrul idiş într-un fenomen internațional.

În acest context, România devine locul în care a fost pusă piatra de temelie a unui gen teatral unic. Premiera din 1876 a fost mai mult decât un spectacol: a fost începutul unui drum cultural ce se va întinde pe aproape un secol și jumătate. Aici s-a născut, în mod oficial, teatrul evreiesc profesionist, iar această realizare a transformat spațiul românesc într-un reper major al culturii idiş.

De la trupă itinerantă la instituție de stat: consolidarea unei identități teatrale

După momentul fondator de la Iași, teatrul evreiesc din România a evoluat continuu, iar trupa lui Goldfaden a început să joace spectacole în mai multe orașe, contribuind la răspândirea culturii idiş. Bucureștiul, care devenea treptat centrul cultural al țării, s-a dovedit cadrul ideal pentru dezvoltarea unei scene stabile și profesioniste dedicate spectacolelor în limba idiş.

Momentul de cotitură în istoria instituțională a teatrului evreiesc a avut loc în anul 1948, când Teatrul Evreiesc din București a fost oficializat ca instituție de stat. Această transformare a oferit stabilitate, recunoaștere și resurse necesare pentru o activitate artistică continuă. De atunci și până în zilele noastre, teatrul funcționează în clădirea de pe strada Dr. Iuliu Barasch, păstrând acel caracter aparte care l-a transformat într-un simbol cultural.

În cele peste șapte decenii de funcționare ca instituție publică, teatrul a pus în scenă peste 200 de premiere. Acest repertoriu vast reflectă atât bogăția literaturii idiş, cât și diversitatea dramaturgiei universale. În mod constant, scena teatrului a devenit spațiul în care tradiția și modernitatea se întâlnesc, unde operele marilor autori evrei coexistă cu piese ale clasicilor dramaturgiei mondiale.

Repertoriul care a definit un stil: între tradiție idiş și dramaturgie universală

Una dintre cele mai remarcabile caracteristici ale Teatrului Evreiesc de Stat este amplitudinea repertoriului său, care acoperă o gamă largă de stiluri și influențe. Adaptările după operele marilor autori ai literaturii idiş, Șalom Alehem, I.L. Peretz, Mendele Mocher Sforim, Isaac Bashevis Singer sau Ephraim Kishon, au ocupat un loc central pe această scenă. Prin punerea în valoare a acestor texte, teatrul a contribuit decisiv la păstrarea și promovarea identității culturale evreiești în România.

În același timp, scena teatrului evreiesc a găzduit și piese ale unor importanți dramaturgi evrei din România, precum Mihail Sebastian, Aurel Baranga, Alexandru Sever și Dumitru Solomon. Prezența acestor autori în repertoriu a consolidat legătura teatrului cu spațiul cultural românesc, subliniind faptul că arta idiş se integrează firesc în cultura națională fără a-și pierde identitatea proprie.

Lista dramaturgilor reprezentați pe scena teatrului se extinde și către nume internaționale precum Arthur Miller, Israel Horovitz sau Mario Diament, precum și autori din dramaturgia universală—Molière, Lessing, Ibsen, Brecht, Feuchtwanger, Max Frisch, Dürrenmatt sau Arnold Wesker. Această deschidere către cultura universală a demonstrat versatilitatea teatrului idiş, precum și capacitatea actorilor de a aborda roluri complexe, în stiluri diferite.

Totodată, Teatrul Evreiesc de Stat a fost, de-a lungul timpului, locul în care au strălucit actori de excepție. Nume precum Sevilla Pastor, Beniamin Sadigursky, Dina König, Lia König, Carol Feldman, Mauriciu Sekler, Isac Havis, Samuel Fischler, Mano Rippel, Benno Popliker, Seidy Glück, Sonia Gurman, Eugenia Balaure, Leonie Waldman Eliad sau Theodor Danetti au devenit repere ale scenei. Acești artiști au demonstrat, prin talentul lor, caracterul unic al actorului evreu: un performer complet, capabil să joace, să cânte și să danseze cu aceeași naturalețe.

Teatrul Evreiesc de Stat astăzi: identitate, continuitate și unicitate

Cu o existență neîntreruptă de 77 de ani ca instituție de stat, Teatrul Evreiesc de Stat rămâne singurul teatru profesionist de limbă idiş din România și unul dintre puținele de acest fel din lume. Acest fapt conferă instituției un profil unic, atât în peisajul cultural național, cât și în context internațional.

Astăzi, teatrul continuă să fie un reper al mișcării teatrale din România, fiind apreciat pentru calitatea artistică, pentru autenticitatea stilului și pentru faptul că reușește să păstreze vie tradiția idiş într-o lume aflată în continuă schimbare. De asemenea, el rămâne un punct de întâlnire între generații, oferind publicului ocazia de a descoperi o cultură cu rădăcini adânci și povești inepuizabile.

Pentru București, existența acestui teatru reprezintă o adevărată comoară culturală. Într-un oraș în care istoria s-a împletit adesea cu transformări dramatice, Teatrul Evreiesc de Stat a rămas un spațiu al stabilității artistice, al tradiției și al diversității. În același timp, instituția are un rol esențial în păstrarea limbii idiş, o limbă încărcată de memorie și emoție, care continuă să fie vorbită pe scenă cu aceeași pasiune ca acum 150 de ani.

O moștenire vie, deschisă către viitor

Teatrul Evreiesc de Stat nu este doar un monument cultural, ci și o instituție dinamică, adaptată publicului contemporan. Continuând tradiția lui Avram Goldfaden, teatrul își asumă misiunea de a păstra patrimoniul cultural evreiesc, în același timp deschizându-se către noi forme de expresie artistică. Este o punte între trecut și prezent, între patrimoniu și inovație.

Astfel, povestea teatrului evreiesc în România nu este una încheiată. Este o istorie în continuă scriere, purtată mai departe de artiști consacrați și de noile generații, de spectatorii fideli și de cei care descoperă pentru prima dată magia limbii idiş.

Teatrul Evreiesc de Stat rămâne un simbol al continuității culturale, o instituție care a supraviețuit vremurilor, a crescut, s-a transformat și a păstrat mereu vie esența identității sale. Într-o lume care se schimbă rapid, acest teatru continuă să fie dovada că tradițiile autentice pot dăinui, dacă sunt susținute de talent, dedicare și respect pentru cultură.

Citește și: Notarra, teatrul și drama în amor. Soția celui mai mare actor român i-a căzut la așternut lui I.L. Caragiale