Trotinetele electrice au devenit, după 2020, o prezență obișnuită pe străzile Bucureștiului. Pentru mulți locuitori ai Capitalei, ele reprezintă o alternativă rapidă și flexibilă la transportul public sau la automobilul personal. În special după pandemie, mobilitatea urbană s-a schimbat, iar vehiculele electrice ușoare au fost percepute ca o soluție modernă pentru deplasările scurte.

Apariția trotinetelor electrice și transformarea mobilității urbane

Expansiunea trotinetelor electrice a fost însă mult mai rapidă decât adaptarea orașului la această formă de transport. Infrastructura limitată, legislația incompletă și lipsa unor reguli clare au generat conflicte între pietoni, șoferi și utilizatori. Autoritățile locale discută de mai mulți ani introducerea unor reglementări inspirate din alte capitale europene, tocmai pentru a limita problemele apărute. 

În București, trotinetele electrice sunt văzute simultan ca simbol al modernizării și ca sursă de haos urban. Pentru unii, ele înseamnă mobilitate rapidă și ieftină. Pentru alții, reprezintă un pericol constant pe trotuare și în trafic.

De ce funcționează trotinetele electrice

Succesul trotinetelor electrice în București are explicații simple. Orașul este aglomerat, iar deplasările scurte sunt adesea dificile cu mașina sau transportul public. Trotineta permite parcurgerea unor distanțe de câțiva kilometri într-un timp redus, fără problemele legate de parcare.

Costurile reduse reprezintă un alt avantaj important. Comparativ cu taxiurile sau serviciile de ridesharing, trotinetele sunt mai ieftine și pot fi utilizate spontan. În plus, sistemele de închiriere permit accesul rapid fără investiții inițiale.

Trotinetele electrice au și un avantaj ecologic relativ. Ele emit mai puține gaze poluante decât automobilele și pot contribui la reducerea traficului în anumite zone. Studiile arată că micromobilitatea electrică poate completa transportul public și reduce dependența de mașini, dacă este bine organizată.

În unele orașe europene, trotinetele sunt integrate în sistemele de transport urban. Utilizatorii le folosesc pentru deplasarea dintre stațiile de metrou sau autobuz și locuință, ceea ce reduce timpul total de călătorie. Chiar și criticii trotinetelor recunosc că ele pot avea un rol util, mai ales în orașele aglomerate. Problema apare atunci când dezvoltarea lor nu este însoțită de reguli și infrastructură.

De ce nu funcționează sistemul în București

În București, trotinetele electrice generează numeroase probleme. Cea mai vizibilă este lipsa infrastructurii dedicate. Orașul are puține piste pentru biciclete, iar utilizatorii circulă fie pe trotuare, fie printre mașini.

Această situație crește riscul de accidente. Bucureștiul este județul cu cele mai multe incidente grave cu trotinete electrice din România, cu zeci de cazuri anual. În primele șase luni ale anului 2025, doar în Capitală au fost raportate aproximativ 140 de accidente cu trotinete, soldate inclusiv cu victime. 

La nivel național, numărul accidentelor este în creștere constantă. Între 2022 și 2025 au fost înregistrate peste 4.200 de accidente rutiere cu victime în care au fost implicate trotinete electrice. Cele mai frecvente cauze sunt viteza excesivă, lipsa echipamentului de protecție și nerespectarea regulilor de circulație. 

Un alt motiv pentru care sistemul nu funcționează eficient este lipsa reglementărilor clare. Expansiunea vehiculelor electrice ușoare a depășit ritmul legislației, iar autoritățile întâmpină dificultăți în stabilirea responsabilităților. 

În plus, multe trotinete sunt abandonate pe trotuare sau pe spații verzi, blocând circulația pietonilor. Acesta este unul dintre motivele pentru care autoritățile discută introducerea unor reguli mai stricte. 

Unde încurcă trotinetele cel mai mult

Conflictele generate de trotinete sunt vizibile mai ales în zonele centrale ale Bucureștiului. Acolo unde trotuarele sunt înguste, pietonii sunt obligați să împartă spațiul cu utilizatorii de trotinete.

Persoanele în vârstă și familiile cu copii sunt printre cele mai afectate. Viteza trotinetelor poate deveni periculoasă în zonele aglomerate, iar mulți utilizatori nu respectă regulile elementare de circulație.

Problemele apar și în trafic. Șoferii consideră trotinetele imprevizibile, iar utilizatorii se plâng că nu au spațiu sigur pentru deplasare. Lipsa pistelor dedicate transformă fiecare drum într-un compromis.

Un alt aspect controversat este utilizarea trotinetelor de către minori. În multe cazuri, aceștia nu au experiența necesară pentru a circula în siguranță. Pe lângă problemele de siguranță, trotinetele creează și dificultăți estetice și logistice. În multe zone, ele sunt lăsate la întâmplare, contribuind la dezordinea urbană.

Ce soluții au găsit alte orașe europene

Problemele trotinetelor nu sunt specifice Bucureștiului. Multe orașe europene s-au confruntat cu situații similare și au adoptat soluții diferite. Unele capitale au ales reglementarea strictă. În Finlanda, de exemplu, utilizarea trotinetelor este interzisă copiilor sub 15 ani, iar firmele de închiriere trebuie să obțină licențe speciale. 

În același timp, viteza este limitată la 25 km/h, iar utilizatorii trebuie să respecte reguli similare cu cele ale șoferilor. Alte orașe au mers și mai departe. Paris și Madrid au decis interzicerea trotinetelor electrice de închiriat, după numeroase controverse legate de siguranță și aglomerație. 

Există și exemple pozitive. Orașele care au investit în piste pentru biciclete au reușit să reducă numărul accidentelor. Studiile arată că introducerea trotinetelor crește riscul de accidente mai ales în orașele cu infrastructură slabă. Această concluzie este relevantă pentru București, unde infrastructura pentru mobilitate alternativă rămâne limitată.

Cum ar putea fi rezolvat conflictul din București

Specialiștii consideră că interzicerea trotinetelor nu este o soluție realistă. Ele au devenit deja parte din mobilitatea urbană și sunt utilizate zilnic de mii de persoane.

O soluție posibilă ar fi reglementarea mai clară a utilizării. Autoritățile discută introducerea unor reguli separate pentru trotinetele personale și cele de închiriat. Un alt pas important ar fi dezvoltarea infrastructurii. Pistele pentru biciclete și trotinete ar reduce conflictele cu pietonii și șoferii.

De asemenea, specialiștii propun introducerea unor măsuri suplimentare, precum asigurarea obligatorie sau chiar permisul pentru utilizatori, în contextul numărului mare de accidente. Educația rutieră este o altă componentă esențială. Mulți utilizatori nu cunosc regulile sau nu conștientizează riscurile.

Viitorul trotinetelor electrice

Războiul trotinetelor electrice din București reflectă o schimbare mai largă a modului în care oamenii se deplasează în oraș.

Trotinetele nu vor dispărea, dar modul în care vor fi utilizate depinde de deciziile autorităților. Orașele europene arată că există mai multe modele posibile: de la reglementare strictă până la interdicții parțiale. Pentru București, cea mai probabilă soluție este un compromis între libertatea utilizatorilor și siguranța publică.

În anii următori, trotinetele electrice vor continua să fie o prezență constantă pe străzi. Rămâne de văzut dacă vor deveni un element integrat al transportului urban sau vor rămâne o sursă permanentă de conflicte.

Citește și: Unde poți lua cel mai gustos brunch în București. Cum au apărut „diminețile de weekend” ca ritual urban bucureștean”