Am calculat deja cât scoate din buzunar un părinte din București la începutul anului școlar: undeva între 400 și 900 de lei doar pentru rechizite și haine, plus alte sute de lei dacă intră și meditațiile în calcul. Vestea bună e că suma nu e fixă. O parte din ea depinde de cât de din timp te miști și de câte surse verifici înainte să cumperi.

Ajutoare de la stat, pentru cine se încadrează

Puțini părinți știu că există un program național prin care copiii din familii cu venituri mici primesc rechizite gratuite. Programul, reglementat prin Legea nr. 126/2002, se adresează elevilor din clasa pregătitoare până în clasa a VIII-a, din familii unde venitul mediu net lunar pe membru nu trece de 50% din salariul minim brut pe țară. Pentru anul școlar trecut, 2025-2026, pragul a fost calculat la 2.025 de lei, pornind de la un salariu minim de 4.050 de lei. Între timp, salariul minim brut a urcat la 4.325 de lei, ceea ce ar ridica pragul teoretic spre 2.160 de lei — dar la data scrierii acestui articol, Inspectoratul Școlar al Municipiului București nu publicase încă cifra oficială pentru 2026-2027, așa că merită verificat direct la secretariatul școlii înainte să tragi concluzii. Cererea se depune la școala unde e înscris copilul, în primele cinci zile de la începerea cursurilor, însoțită de acte doveditoare de venit. Ajutorul a rămas, în ultimii ani, la 65 de lei pentru elevii de primară și 75 de lei pentru cei de gimnaziu — sume modeste, dar care acoperă o parte din caiete și instrumente de scris.

La nivel de București, există și un program separat, prin Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București. Din 1 septembrie 2026, părinții pot depune dosar pentru un sprijin financiar de 450 de lei per copil, gândit să acopere o parte din costurile cu rechizitele și cărțile pentru noul an școlar. Sprijinul se acordă o dată pe an școlar, familiilor cu venit sub 1.900 de lei pe membru, pe bază de factură pentru cărți din bibliografia obligatorie, manuale, culegeri sau rechizite — instrumente de scris, caiete, penare, ghiozdane. Termenul de depunere e 30 iunie 2027, iar dosarele se trimit prin poștă sau curier la sediul instituției.

Merită verificat și dacă familia se încadrează în programul de tichete sociale pentru rechizite și haine, care oferă un sprijin de 500 de lei o singură dată pe an școlar, pe un card electronic valabil doar la comercianți afiliați.

Rechizite: unde pierdem banii, fără să ne dăm seama

Diferența de preț între un hipermarket și o librărie specializată poate ajunge la 20-40% pentru aceleași produse. Carrefour, Kaufland și Lidl sunt de regulă cele mai ieftine variante pentru caiete, pixuri și articole de bază; librăriile specializate au o gamă mai largă, dar prețuri mai mari.

Câteva alegeri reduc factura fără să compromită nimic:

Caietele produse în România costă mai puțin decât cele cu branduri internaționale, la o diferență de calitate aproape imperceptibilă. Ghiozdanele cu personaje din desene animate costă aproape dublu față de un model simplu, de aceeași calitate tehnică — diferența e pur licența, nu materialul.

Cumpărăturile făcute cu cel puțin două-trei săptămâni înainte de 1 septembrie prind prețurile normale. În ultima săptămână dinaintea școlii, stocurile se subțiază și prețurile urcă, mai ales la ghiozdane și penare.

Cel mai simplu mod de a economisi rămâne, totuși, verificarea a ce a mai rămas bun din anul trecut — un ghiozdan care încă ține, un penar complet, instrumente de geometrie nefolosite. Fiecare articol reutilizat scoate din calcul o sumă concretă, nu una simbolică.

Haine și încălțăminte: piața de secondhand, mai activă ca oricând

Pentru ținuta de festivitate sau pentru uniforma cerută de unele școli, piața de haine purtate o singură dată sau puțin folosite s-a mutat aproape complet online. Vinted și grupurile de Facebook dedicate schimbului de haine pentru copii sunt pline, în special în august, cu seturi de uniformă aproape nepurtate — copiii cresc rapid, iar multe familii revând direct la finalul unui an școlar. OLX rămâne varianta pentru ghiozdane și încălțăminte sport în stare bună, la jumătate din prețul unui produs nou.

În școlile unde uniforma e impusă de conducere, merită întrebat direct dacă există un schimb organizat între părinți la finalul anului — multe unități de învățământ au deja un grup de Facebook al clasei sau al școlii, folosit exact în scopul ăsta.

Transportul: singura economie garantată, dacă nu o amâni

Gratuitatea STB pentru elevii din București și Ilfov nu costă nimic, dar nici nu se activează singură. Dosarul — carnet de elev vizat, plus certificat de naștere sau carte de identitate — trebuie depus prin aplicația Bilet TB înainte de începerea cursurilor. Cine amână pasul ăsta plătește bilete normale, 3 lei pe călătorie, până i se aprobă abonamentul gratuit. Pentru o familie cu doi copii care fac naveta zilnic la școală, o lună de întârziere înseamnă ușor peste 100 de lei plătiți degeaba.

Meditații: unde e loc de negociere

Prețul unei ședințe individuale de meditație în București pornește de la 70-90 de lei ora, dar minigrupurile — de obicei 2 până la 5 elevi — costă vizibil mai puțin per persoană, pentru că profesorul își împarte timpul la mai mulți copii. Dacă doi-trei părinți din aceeași clasă au nevoie de aceeași materie, o ședință de grup organizată direct cu profesorul poate reduce semnificativ costul per elev față de o ședință individuală.

Multe platforme de meditații — BUKI, Superprof, centre educaționale locale — oferă o primă ședință gratuită sau la preț redus, tocmai ca să testezi compatibilitatea cu profesorul înainte să te angajezi pe un pachet lunar. Merită folosită, chiar dacă intenția e clară de la început, pentru că evită riscul de a plăti un abonament la un profesor care nu se potrivește copilului.

Ședințele online rămân, în general, ceva mai ieftine decât cele la domiciliu, fără să existe o diferență fixă — dar economisesc automat costul deplasării, ceva ce contează mai ales pentru familiile din cartierele periferice.

Cât poți tăia, realist, din bugetul total

Pentru un elev de gimnaziu, combinând cumpărăturile din timp, alegerea produselor românești, reutilizarea a ce a mai rămas bun și activarea la timp a abonamentului STB, bugetul de 400-900 de lei calculat inițial poate coborî spre 250-500 de lei — fără ca școala să simtă vreo diferență. Diferența nu vine dintr-o singură decizie mare, ci din cinci-șase decizii mici, luate din timp.