România a pierdut în 2024 peste 565 milioane de metri cubi de apă potabilă din rețelele publice de distribuție, arată datele oficiale transmise Comisiei Europene în cadrul Directivei (UE) 2020/2184 privind apa potabilă. Practic, aproape jumătate (circa 50%) din apa introdusă în sistem nu ajunge să fie facturată consumatorilor.

Informațiile provin dintr-un set de date tehnice standardizate raportate de autoritățile române și includ situația a 47 de mari operatori regionali de apă.

Această realitate descrie, însă, o medie națională care maschează diferențe majore între regiuni. În timp ce o parte importantă a infrastructurii de apă din țară rămâne vulnerabilă din cauza vechimii și a subfinanțării cronice, Bucureștiul operează într-un context distinct, marcat de investiții constante, digitalizare accelerată și o capacitate de intervenție net superioară mediei.  Mai ales după 2000, când a început actuala concesiune.

Intervenții de 10 ori mai rapide și pierderi mult reduse

Potrivit indicatorilor operaționali raportați pentru 2024:

• Timpul mediu de intervenție la avarii a scăzut dramatic, de la 102,7 ore la 10,7 ore.
• Numărul avariilor cu pierderi de apă a coborât de la 18.419 (în 2000) la 4.949 (în 2024).
• Pierderile de apă potabilă s-au redus de la 252 milioane m³ în 2000 la 39,18 milioane m³ în 2024.
• Consumul de apă brută a scăzut de la 599,5 milioane m³ în 2000 la 192,6 milioane m³ în 2024.
• Consumul specific de energie a fost redus de la 0,659 kWh/m³ la 0,231 kWh/m³, iar randamentul sistemului a crescut de la 50,39% la 78,98%.

Ce investiții a făcut Apa Nova (2000–2024)

În perioada 2000–2024, operatorul a raportat investiții de aproape 796 milioane euro investiți în infrastructură:

Extinderea rețelei de apă potabilă cu 258,7 km.
Extinderea rețelei de canalizare cu 251,1 km.

• Reabilitate și modernizare a 548 km de conducte 

Doar în 2024:

• Au fost reabilitați 23,38 km de conducte de apă potabilă, în toate sectoarele Capitalei, și înlocuite 1.508 branșamente.
• Au fost modernizați 11,02 km de rețea de canalizare, pe baza criteriilor de vechime, frecvență a avariilor și grad de colmatare.

Digitalizare și control în timp real

Apa Nova a extins sistemele SCADA în zonele critice ale rețelei, ceea ce permite monitorizarea în timp real și generarea automată de alerte la anomalii. În paralel, platforma GIS a fost integrată cu modulele de intervenție, astfel încât avariile să fie localizate rapid, iar echipele de teren să primească pe tabletă traseul optim.

Potrivit operatorului, combinația dintre investițiile în infrastructură și digitalizare a redus pierderile, a scurtat semnificativ timpii de intervenție și a îmbunătățit eficiența energetică a sistemului.

Citește și Tarifele la apă cresc puternic la Iași. Locuitorii plătesc de peste două ori mai mult decât în București