Sistemul centralizat de termoficare din București este, de zeci de ani, un subiect esențial pentru viața de zi cu zi a locuitorilor Capitalei. Deși a fost considerat, la momentul construcției, unul dintre cele mai moderne din Europa de Est, rețeaua s-a degradat în timp, devenind astăzi una dintre cele mai mari provocări administrative și tehnice pentru autorități. Cu o vechime de aproape un secol și o întindere impresionantă, sistemul de termoficare din București rămâne simbolul unei infrastructuri vechi, care are nevoie urgentă de modernizare.

Cum a început povestea rețelei de termoficare

Primele idei legate de încălzirea centralizată a Capitalei au apărut la sfârșitul anilor ’50, când Bucureștiul trecea printr-o etapă intensă de urbanizare. În 1959, Institutul de Studii și Proiectări Energetice (ISPE) a elaborat un plan pentru un sistem unitar de furnizare a apei calde și a căldurii în blocurile de locuințe și în instituțiile publice.

Lucrările au început cu modernizarea centralei Grozăvești, inaugurată inițial în 1889 sub denumirea de Uzina hidraulico-electrică Grozăvești. În anii următori au fost construite alte mari centrale electrotermice: CET Titan și CET București Sud în 1964, CET București Vest în 1972 și CET Progresul în 1987. Acestea formau nucleul energetic al Capitalei, menit să asigure confortul termic pentru sute de mii de locuințe.

Rețeaua – una dintre cele mai mari din lume

Cu o lungime totală de aproximativ 4.000 de kilometri – din care 1.000 km de rețea primară și 3.000 km de rețea secundară –, sistemul de termoficare din București este al doilea ca mărime din lume, după cel al Moscovei. În Capitală funcționează peste 1.000 de puncte termice, care deservesc atât blocuri de locuințe, cât și clădiri publice sau comerciale.

Însă, deși dimensiunea rețelei este impresionantă, majoritatea conductelor au o vechime de peste 25 de ani, iar unele chiar depășesc 50 de ani de funcționare continuă. Pierderile de agent termic, avariile repetate și costurile mari de întreținere au transformat sistemul într-o sursă constantă de nemulțumiri pentru locuitorii orașului.

De la RADET la Termoenergetica – o istorie a restructurărilor

După 1990, întreaga infrastructură termică a Bucureștiului a fost administrată de Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice (RADET). Aceasta se ocupa de producția, transportul și distribuția energiei termice, până când, din motive economice, competențele au fost împărțite: producția a revenit companiei Electrocentrale București (ELCEN), aflată sub autoritatea Ministerului Energiei, iar distribuția a rămas la RADET.

Problemele financiare au dus, însă, la colapsul sistemului. În 2019, RADET a intrat în faliment, iar ELCEN a intrat la rândul său în insolvență. Pentru a evita blocarea completă a serviciilor publice, a fost înființată Termoenergetica București S.A., compania municipală care a preluat infrastructura și responsabilitatea furnizării de apă caldă și căldură.

Astăzi, Termoenergetica alimentează peste 8.000 de blocuri de locuințe, 74 de cămine și sute de clădiri publice, acoperind mai mult de 90% din necesarul termic al populației din Capitală.

Problemele actuale – pierderi și avarii frecvente

Rețeaua de termoficare este afectată de pierderi uriașe de apă fierbinte, din cauza conductelor corodate. În anumite zone, pierderile ajung la peste 2.000 de tone de apă pe oră, ceea ce determină scăderea presiunii și întreruperi frecvente ale serviciului. În timpul iernii, sute de blocuri rămân temporar fără apă caldă sau căldură, în special în cartierele construite înainte de 1980.

Pe lângă degradarea tehnică, sistemul se confruntă și cu datorii majore. Termoenergetica datorează sume consistente către ELCEN, care, la rândul ei, are datorii către furnizorii de gaze naturale. Această „cascadă financiară” pune presiune pe bugetul local și întârzie lucrările de reparații.

Planurile de modernizare – promisiuni și progrese lente

Primarul general Nicușor Dan a anunțat, încă de la începutul mandatului, un plan ambițios de modernizare a rețelei: înlocuirea a 300 de kilometri de conducte principale în primii trei ani. Totuși, ritmul lucrărilor a fost mai lent decât se anticipase.

În prezent, Primăria Capitalei a semnat contracte finanțate din fonduri europene în valoare de aproximativ 260 de milioane de euro pentru reabilitarea a 210 kilometri de rețea principală. Lucrările sunt planificate pe o perioadă de patru ani, iar constructorii sunt, în mare parte, companii românești.

Chiar și așa, experții estimează că înlocuirea completă a rețelei ar necesita cel puțin două decenii și investiții de ordinul miliardelor de euro.

Câți kilometri din rețeaua de termoficare s-au înlocuit cât timp Nicușor Dan a fost primar

Într-un interviu acordat la începutul anului 2025, înainte de a prelua funcția de președinte al României, Nicușor Dan a spus că, în perioada mandatului său, au fost reabilitați aproximativ 300 de kilometri din cei 1.000 de kilometri ai rețelei principale de termoficare din Capitală. Potrivit fostului edil, ritmul actual al lucrărilor este de 70 de kilometri pe an, iar în următorii trei ani, jumătate din rețea ar urma să fie complet modernizată.

„Mergem cu 70 pe an. Asta înseamnă că în trei ani vom fi la jumătate. Iar jumătatea aceasta reprezintă, de fapt, 70-80% din avariile potențiale eliminate”, a declarat Nicușor Dan, subliniind că ritmul actual este semnificativ mai bun decât în mandatele anterioare – „5-6 kilometri pe an în perioada Oprescu, respectiv 15-16 kilometri în mandatul Firea”.

Zone cu reparații majore

Primarul a menționat și faptul că, în prezent, există zone din București unde situația s-a îmbunătățit considerabil față de anii anteriori: 

„Deja sunt zone întregi care o duc foarte bine. Dacă ne uităm acum zece ani, termia era o problemă generalizată. Acum, după trei ani de reabilitare, vedem o diferență clară.”

Actualul președinte a mai explicat atunci că lucrările sunt uneori amânate pe timp de iarnă, pentru a nu lăsa cartierele fără căldură: „Nu poți opri căldura oamenilor când afară e foarte frig. Avarii mai apar, dar intervenim preventiv.”

Cum funcționează sistemul de termoficare

Sistemul centralizat este format din termocentrale (CET-uri) care produc apă fierbinte și abur. Agentul termic este transportat prin rețeaua primară până la punctele termice, unde, prin intermediul schimbătoarelor de căldură, se încălzește apa din rețeaua secundară care ajunge în apartamente.

Deși principiul de funcționare este eficient din punct de vedere energetic, pierderile din rețea reduc performanța generală. Un sistem modernizat ar putea asigura aceeași cantitate de energie termică, cu un consum mult mai mic de combustibil și emisii reduse de dioxid de carbon.

Citește și: 

Poluarea aerului în noiembrie: cât de toxic devine Bucureștiul odată cu pornirea centralelor

Primarii Bucureștiului: De la Comunism la Epoca Modernă

Între trecut și viitor – o infrastructură la răscruce

Rețeaua de termoficare din București reprezintă, în același timp, o moștenire tehnologică și o provocare majoră. Deși sistemul asigură încălzirea pentru peste jumătate de milion de locuințe, starea sa actuală arată clar nevoia unei reconstrucții profunde.

Fără investiții consistente și o strategie coerentă, Capitala riscă să se confrunte în continuare cu avarii, pierderi și facturi tot mai mari. În schimb, cu o modernizare completă, rețeaua ar putea deveni un model de eficiență urbană – o punte între moștenirea industrială a secolului trecut și orașul inteligent al viitorului.