Nicolae Paulescu, cel care avea să devină unul dintre cei mai mari medici și cercetători români, s-a născut pe 8 noiembrie 1869, în București, pe Calea Moșilor nr. 69. Părinții săi, Costache Paulescu, negustor, și Maria Paulescu (născută Dancovici), i-au oferit un mediu familial stabil, în care stud... Citește mai mult
Mahalaua Sfântul Elefterie din București a cunoscut o dezvoltare semnificativă în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în primele decenii ale secolului XX, mai ales după Primul Război Mondial. Această expansiune a făcut ca vechea biserică, Sfântul Elefterie – Vechi, să devină neîncăpătoare pent... Citește mai mult
Istoria Spitalului Militar din București se confundă cu istoria modernizării României și a medicinei militare naționale. Într-o perioadă de mari frământări politice și militare, începutul secolului al XIX-lea a adus nu doar lupte pentru independență, ci și nevoia stringentă de a organiza un sistem m... Citește mai mult
În perioada interbelică, ciclismul era mai mult decât un simplu sport – reprezenta un fenomen social, o formă de afirmare a rafinamentului și apartenenței la lumea bună a Capitalei. Evenimentele cicliste, la fel ca cele hipice, atrăgeau publicul sofisticat al vremii, dornic să se afirme și să partic... Citește mai mult
Astăzi, în cartierul Tineretului – Văcărești mai rezistă doar câteva nume de străzi care evocă viața veche a mahalalei: Calea Văcărești, Manu Cavafu, Cărămidari, Lânăriei, Tăbăcari. În rest, zona delimitată de bulevardul Tineretului, bulevardul Gheorghe Șincai, Splaiul Unirii și Bulevardul Unirii a... Citește mai mult
În inima cartierului Giulești, printre străzile încărcate de istorie și spirit muncitoresc, s-a născut unul dintre cele mai iubite simboluri ale fotbalului românesc: Stadionul Giulești. Ridicat între anii 1936 și 1939, acest stadion a fost, încă de la început, mai mult decât un teren de joc – a fost... Citește mai mult
Pe strada Vasile Alecsandri, la numărul 16, într-un colț liniștit din nordul Bucureștiului, se află una dintre cele mai valoroase reședințe artistice din România: Casa Storck, actualul Muzeu Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck. Este o casă-muzeu care păstrează nu doar operele a două mari perso... Citește mai mult
Puține locuri din București au avut o viață atât de intensă și o semnificație atât de profundă în memoria colectivă precum Cinema Patria și Blocul ARO de pe Bulevardul Magheru. În perioada interbelică, această clădire era considerată una dintre cele mai moderne și mai îndrăznețe construcții ale Capi... Citește mai mult
În galeria marilor iubiri care au marcat istoria culturală a României, cea dintre Maria Tănase și Constantin Brâncuși ocupă un loc unic. A fost o iubire intensă, pasională, consumată ca o flacără care arde repede, dar lasă urme adânci. Două spirite uriașe, două firi artistice de o sensibilitate apar... Citește mai mult
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Bucureștiul devenise o veritabilă scenă a rafinamentului și a competiției mondene. Orașul se moderniza într-un ritm accelerat, iar aristocrația și burghezia nou ridicată concurau nu doar prin avere și influență, ci și prin gust, eleganță și apariții publice... Citește mai mult