Lisette Verea rămâne una dintre cele mai spectaculoase figuri feminine ale scenei românești interbelice și, totodată, un nume care a reușit performanța rară de a traversa granițele Europei pentru a ajunge în lumea strălucitoare a Hollywoodului. Povestea ei este una despre ambiție, farmec, libertate și curaj, despre o tânără care a refuzat conformismul și a ales un drum riscant, dar plin de lumină. De la Bucureștiul anilor ’30 până la mesele luxoase ale starurilor americane, Lisette Verea a trăit o viață demnă de un scenariu de film.

Copilăria și dorința de libertate

Lisette Verea s-a născut pe 2 octombrie 1914, în București, într-o familie numeroasă, cu șase copii. Provenea dintr-un mediu modest, dar stabil, în care părinții puneau preț pe educație și își doreau ca fiica lor să urmeze o școală serioasă. Deși nu ducea lipsuri materiale severe, Lisette simțea de timpuriu că nu se regăsește în tiparele clasice impuse unei fete respectabile din epocă.

La doar 13 ani, a decis să părăsească școala, o alegere considerată scandaloasă pentru acele vremuri. Nu sărăcia a determinat-o să facă acest pas, ci dorința arzătoare de independență. Așa cum avea să mărturisească mai târziu, visa la libertatea fetelor care munceau, câștigau propriii bani și trăiau fără constrângeri. A început să lucreze ca vânzătoare într-un magazin elegant de pe Calea Victoriei, locul unde pulsa viața mondenă a Capitalei.

Întâlnirea cu teatrul și primele dezamăgiri

După ce a rămas fără locul de muncă din magazin, destinul i-a oferit o șansă neașteptată. Frumusețea sa naturală, șarmul și prezența scenică au fost remarcate de regizorul N. Kanner, unul dintre pionierii teatrului de revistă din anii ’30. Acesta i-a propus să devină actriță la Teatrul Colos, o invitație care avea să-i schimbe definitiv viața.

Debutul pe scenă nu a fost însă spectaculos. A primit un rol minor în spectacolul Nimic nou pe frontul București, scris de N. Kirițescu. Dezamăgită de lipsa de importanță a rolului și de dificultățile începutului, Lisette Verea a fost tentată să renunțe la cariera artistică. Totuși, lumea culturală bucureșteană era un mediu efervescent, iar talentul ei nu a trecut neobservat.

Drumul spre afirmare și întâlniri decisive

Un rol esențial în relansarea sa l-a avut scriitorul Camil Petrescu, care a introdus-o în cercul regizorului Soare Z. Soare. Acesta a intuit potențialul tinerei și a insistat să se înscrie la Conservator, considerând că are nevoie de o bază solidă pentru a-și construi o carieră durabilă.

Momentul decisiv a venit în toamna anului 1932, când Lisette Verea a primit o ofertă de a juca la Teatrul Majestic. La scurt timp, a debutat la Sinaia într-un cuplet special scris pentru ea de N. Kirițescu, intitulat Debutanta. Rolul i-a adus un succes fulminant și admirația publicului, care a fost cucerit de naturalețea, vocea și eleganța sa.

Diva scenei de revistă bucureștene

În doar doi ani, Lisette Verea a devenit una dintre cele mai mari vedete ale teatrului de revistă din București. A fost acceptată în trupa Teatrului Cărăbuș de însuși Constantin Tănase, o recunoaștere supremă pentru orice artist al vremii. Prezența sa pe afiș garanta săli pline, iar publicul venea nu doar pentru spectacole, ci și pentru a o vedea pe Lisette.

A jucat în producții de mare succes, precum Cărăbușul în splendoare, Festivalul Stroe-Vasilache, La noi la Rio, Cărăbușul cântă, Bucureștiul cântă, Bucureștiul râde, Balul Bucureștilor, Marea Ducesă de Alhambra, Dunărea albastră, Cărăbuș Expres sau Afacerea Kubinsky. Vocea sa caldă, frumusețea și carisma au transformat-o într-o adevărată divă a Capitalei.

Hollywoodul și întâlnirea cu marile vedete

În 1933, Lisette Verea a primit o ofertă de a juca într-un film, deschizându-i-se astfel porțile către lumea cinematografiei internaționale. Ajunsă la Hollywood, a descoperit o lume fascinantă, dar plină de contraste, în care strălucirea scenei ascundea adesea drame personale profunde.

În interviurile acordate presei românești, artista a povestit cu sinceritate despre viața de peste Ocean și despre întâlnirile cu marile vedete ale epocii. Una dintre cele mai memorabile relații a fost cea cu Clark Gable, pe care îl descria ca fiind extrem de comunicativ, amuzant și plin de farmec. Lisette Verea recunoștea că s-a atașat profund de el, chiar dacă relația lor a rămas la nivelul unei prietenii apropiate.

În schimb, nu avea aceeași admirație pentru Greta Garbo, pe care o considera distantă, orgolioasă și greu de abordat, o prezență aproape inaccesibilă în lumea Hollywoodului.

O viață trăită intens și finalul discret

Lisette Verea a ales să rămână în Statele Unite, unde și-a continuat viața departe de România. Deși nu a mai avut același impact public ca în perioada de glorie interbelică, numele său a rămas legat de epoca de aur a teatrului de revistă românesc și de farmecul unei generații dispărute.

S-a stins din viață pe 27 august 2003, la New York. Importanța sa artistică a fost recunoscută la nivel internațional, iar necrologul i-a fost publicat de redacția prestigiosului ziar The New York Times, un gest rar pentru o actriță de origine română.

Moștenirea unei dive

Lisette Verea a fost mai mult decât o actriță frumoasă și talentată. A fost simbolul unei generații de femei care au îndrăznit să-și urmeze visurile, să sfideze convențiile și să trăiască viața după propriile reguli. 

Povestea ei rămâne un exemplu de curaj, ambiție și libertate, iar numele său merită redescoperit ca parte esențială a istoriei culturale românești.

Citește și: Mia Apostolescu, diva Bucureștiului interbelic, mâna dreaptă a lui Constantin Tănase. Povestea superbei cupletiste de la Cărăbuș