Rădăcinile sunt cele mai importante. Ele sunt punctul de origine, momentul în care a început totul și fără de care nimic nu ar fi existat. O astfel de rădăcină, a Bucureștiului, de această dată, o reprezintă Palatul Voievodal Curtea Veche. Este locul în care a fost fondată capitala României de astăzi, fiind prima curte domnească a acestui loc. Din păcate, ca în cazul multor locuri de mare însemnătate, și acesta a fost dat uitării, fiind lăsat în paragină chiar dacă se află în centrul Bucureștiului.

Curtea Veche – Istorie 

Construită în secolul al XV-lea, Curtea Veche a fost inițial reședința voievodului Vlad Țepeș, cunoscut și ca Vlad Dracul sau Dracula. Sub domnia sa, Bucureștiul a fost pentru prima dată menționat ca oraș, iar Curtea Veche a fost înființată ca sediu al puterii. Ea a constituit nucleul viitorului palat voievodal, care, în faza inițială, i-a reprodus conturul exterior.

Clădirea inițială a fost distrusă parțial, în 1470, în urma unui asediu. S-au păstrat, însă, toate fundațiile și partea inferioară a pereților perimetrali ai subsolului, pe laturile sale de est, vest şi nord. Cetatea nouă s-a construit pe ruinele cetăţii lui Vlad Ţepeş, între 1476 şi 1480, la ordinul lui Laiotă Basarab. Cetatea a conservat, în mare, configuraţia celei vechi.

Palatul a fost extins și renovat de-a lungul secolelor de către diverși voievozi, inclusiv Mircea Ciobanul și Constantin Brâncoveanu, care au contribuit la consolidarea sa ca centru administrativ și cultural. De altfel, istoria ne arată că toți domnitorii Țării Românești și-au pus amprenta asupra Curții Vechi.

Perioada de glorie a Curții Domnești a fost în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), când suprafața palatului și a grădinilor însumau 25 000 mp., într-un perimetru delimitat azi, la sud, de râul Dâmbovița, la vest de străzile Smârdan și Șelari, la nord de artera comercială Lipscani, iar la est de Bulevardul I.C. Brătianu. După anul 1798, acest perimetru a fost licitat, iar pe locul său au apărut străzi și cartiere moderne. Astăzi, Palatul Curtea Veche se află între Str. Covaci și Str. Franceză, fiind foarte aproape de celebrul Han al lui Manuc.

Muzeul a fost amenajat între anii 1969 și 1974 și păstrează, în cea mai mare parte, amprenta istorică a secolului al XVIII-lea, precum și fragmente de ziduri din timpul domniei lui Vlad Țepeș (1456-1462), alături de fundațiile primei reședințe din secolul al XIV-lea.

Curtea Veche - Arhitectura și Elementele Cheie

Întreaga Curte Domnească era formată dintr-un palat - Palatul Voievodal, o biserică - Biserica Buna Vestire, cunoscută ulterior sub numele de Biserica Curtea Veche, case cu saloane de recepție, cancelarii domnești, grajduri și grădini.

Arhitectura Palatului Voievodal reflectă influențele stilului renascentist combinat cu elemente tradiționale românești. Ruinele rămase, incluzând zidurile exterioare, pivnițele și fundațiile, oferă o imagine clară a grandorii sale originale. Curtea interioară, un element central al palatului, era folosită pentru diverse ceremonii și activități oficiale.

Printre structurile notabile se numără:

• Biserica Buna Vestire: Construită în stil brâncovenesc, biserica a fost parte integrantă a complexului Curții Vechi, servind ca loc de rugăciune și ceremonii religioase pentru voievozi și curtea lor.
• Sala Tronului: Deși astăzi doar ruinele mai rămân, această sală era locul unde voievozii își exercitau autoritatea și primeau solii străini.

Curtea Veche – Încercări de restaurare 

Palatul Voievodal “Curtea Veche” joacă un rol crucial în promovarea patrimoniului cultural bucureștean. Cu toate acestea, până în acest punct nu s-a reușit restaurarea lui. 

Palatul Voievodal a fost închis de Primăria Capitalei pe 18 noiembrie 2015, cu scopul de a fi renovat. Primarul de atunci, Gabriela Firea, a promis un “Palat Voievodal redat prezentului”. Lucrările efectuate de Compania Municipală de Consolidări ar fi trebuit să dureze 3 ani și să coste 8 milioane de euro. În realitate, șantierul a fost deschis abia 2 ani mai târziu, în 2017, iar în 2020, la data alegerilor locale, lucrările erau realizate în proporție de doar 5%. Între timp, noul primar Nicușor Dan a pornit propria luptă cu companiile înființate de Gabriela Firea, iar activitatea acestora s-a oprit complet, cu câteva excepții pe care primarul a agreat să le păstreze.

În 2023, Nicușor Dan declara că Palatul Curtea Veche va fi consolidat și restaurat, pentru a fi reintrodus în circuitul turistic.