Numele Ioanei Radu este indisolubil legat de romanța românească, genul muzical care a emoționat generații întregi și care, prin vocea ei, a căpătat o profunzime rar întâlnită. Timp de decenii, artista a fost una dintre cele mai respectate și iubite cântărețe din România, fiind considerată, pe bună dreptate, regina romanțelor.

O artistă legendară, cu o viață demnă de film

Dincolo de succesul scenic și de aplauzele publicului, viața ei personală a fost însă mult mai complexă și mai spectaculoasă decât ar fi lăsat să se întrevadă cântecele melancolice pe care le interpreta.

Puțini știu că Ioana Radu a fost o femeie nonconformistă, pasionată de viteză, de motociclete și de automobile puternice, într-o epocă în care asemenea pasiuni erau rare, mai ales în rândul femeilor. 

În același timp, a fost o fire pasională și în plan sentimental, ajungând la altar de nu mai puțin de cinci ori, de fiecare dată din convingere și cu acte în regulă. Toate aceste contraste au transformat-o într-o personalitate fascinantă, greu de încadrat într-un tipar.

Copilăria și începuturile unei voci unice

Ioana Radu s-a născut la 17 februarie 1917, la Craiova, într-o familie numeroasă și modestă. La botez a primit numele Eugenia Braia și era fiica lui Constantin Braia, un cârciumar simplu, fără legături directe cu lumea artistică. Cu toate acestea, muzica avea să joace un rol esențial în destinul familiei, mai ales prin cele două surori, Maria și Eugenia, cunoscute mai târziu sub numele de Mia Braia și Ioana Radu.

În mod paradoxal, nu Eugenia era considerată, la început, cea predestinată scenei. Toate privirile erau îndreptate spre sora ei, Maria, care avea deja un drum artistic conturat. Nimeni nu anticipa că și Eugenia va urma aceeași cale și că va ajunge, în timp, una dintre vocile emblematice ale culturii românești. Mai mult, timbrul ei vocal nu se încadra în standardele vremii și era privit cu scepticism, tocmai pentru că era diferit.

Această diferență avea însă să devină atuul ei principal. Vocea gravă, încărcată de emoție, a separat-o de celelalte cântărețe și i-a oferit un loc distinct în peisajul muzical. Ioana Radu avea să demonstreze că autenticitatea și trăirea pot conta mai mult decât conformarea la reguli rigide.

Drumul spre afirmare și primele iubiri

Studiile liceale le-a urmat la Craiova, unde profesorii au remarcat înclinația ei muzicală și au sfătuit-o să devină profesoară de muzică și să se dedice romanței. În aceeași perioadă, viața personală începea să se împletească strâns cu parcursul profesional. Ioana Radu se căsătorea pentru prima dată cu Romeo Rădescu, compozitor și profesor de muzică din Târgu Jiu.

Această primă căsnicie nu a durat mult. Dorința de afirmare și ambiția artistică au împins-o să ia o decizie curajoasă pentru acele vremuri: să-l părăsească pe soț și să plece la București, hotărâtă să-și încerce norocul pe marile scene. Capitala era locul în care se putea afirma cu adevărat, iar Ioana Radu era conștientă că talentul ei avea nevoie de un public mai larg.

Succesul la radio și viața de artist liber profesionist

Ajunsă la București, Ioana Radu s-a înscris la un concurs organizat de Societatea Română de Radiodifuziune. Competiția era una acerbă, cu aproximativ 800 de concurenți, însă ea a reușit să se impună, câștigând alături de Eugenia Nedelea. Acest succes a reprezentat un pas esențial în cariera sa și i-a deschis porțile către o recunoaștere mai amplă.

Cu toate acestea, faima nu aducea automat și siguranță financiară. Pentru a-și asigura un venit stabil, Ioana Radu a început să cânte în restaurante și localuri, o practică obișnuită pentru artiștii vremii. A făcut naveta între București și Ploiești, unde cânta la restaurantul Azuga, de trei ori pe săptămână. Curând însă, talentul ei a fost remarcat și în Capitală, iar ofertele de la localuri cunoscute precum Motanul Negru, Potcoava sau Princiar au determinat-o să renunțe la drumurile obositoare.

Consacrarea artistică și o viață sentimentală intensă

După încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, cariera Ioanei Radu a intrat într-o nouă etapă. A fost invitată să cânte la Teatrul „Constantin Tănase”, la Circul de Stat și în cadrul orchestrei de muzică populară „Barbu Lăutaru”, confirmându-și statutul de artistă de prim rang. Romanțele interpretate de ea deveneau tot mai populare, iar publicul o asocia definitiv cu acest gen muzical.

În plan personal, artista nu a făcut compromisuri. Ioana Radu s-a căsătorit de fiecare dată când a iubit cu adevărat, considerând că dragostea trebuie asumată și oficializată. Ea însăși mărturisea, fără ocol, că a fost căsătorită de cinci ori, de două ori chiar cu același bărbat. Nu a crezut niciodată în relațiile fără acte și a preferat să-și urmeze principiile, chiar dacă acest lucru o făcea diferită într-o societate conservatoare.

Motociclete, viteză și un spirit rebel

Poate cel mai surprinzător aspect al vieții Ioanei Radu a fost pasiunea ei pentru motoare și automobile rapide. Într-o perioadă în care femeile erau rareori văzute la volan, ea a devenit a doua femeie din România care a obținut permis de conducere pentru motocicletă. Această pasiune a transformat-o într-un personaj aproape legendar, înconjurat de povești și anecdote.

O legendă urbană spune că, în timpul războiului, artista s-ar fi îmbrăcat în costum de motociclist și ar fi pornit spre Ardeal, străbătând drumuri periculoase, în plin bombardament. Chiar dacă adevărul complet rămâne neclar, povestea reflectă perfect imaginea unei femei curajoase, neînfricate și independente. Ioana Radu obișnuia să spună că, dacă nu ar fi iubit muzica atât de mult, ar fi devenit șofer profesionist.

Ultimii ani și o plecare discretă

Ioana Radu s-a stins din viață în anul 1990, la București, într-o discreție dureroasă. Deși a fost una dintre cele mai iubite voci ale României, finalul vieții a găsit-o singură, fără oameni apropiați alături. Moștenirea ei artistică rămâne însă vie, iar romanțele interpretate de ea continuă să emoționeze și astăzi.

Viața Ioanei Radu a fost o îmbinare rară de sensibilitate și forță, de tradiție și modernitate, de artă și aventură. Dincolo de titlul de regină a romanțelor românești, ea rămâne un simbol al curajului de a trăi intens, după propriile reguli, indiferent de epocă.

Citește și: Povestea lăutarului Fărâmiță Lambru, acordeonistul pe care artista Maria Tănase l-a „adoptat” și „l-a făcut om”