Puține deserturi românești au o poveste atât de elegantă și surprinzătoare precum prăjitura Joffre, creația simbolică a Casei Capșa, locul unde s-au scris capitole importante ale istoriei gastronomice și diplomatice românești. Totul începe în anul 1920, când celebrul mareșal francez Joseph Jacques Césaire Joffre, supranumit „Papa Joffre”, poposea la București la invitația Regelui Ferdinand și a Reginei Maria. Vizita lui nu era una obișnuită, ci una încărcată de semnificație politică și militară, întrucât mareșalul venea în România pentru a-l decora pe monarhul român cu prestigioasa „Medalie militară franceză”.

Vizita unui mareșal legendar care a inspirat un desert românesc unic

Ceremonia oficială s-a desfășurat la Palatul Artelor din Parcul Carol, într-un cadru solemn, menit să întărească legăturile dintre România și Franța după Primul Război Mondial. Ca semn de recunoaștere pentru sacrificiile românilor, mareșalul Joffre a acordat orașelor București și Mărășești „Crucea de război”, un gest ce a emoționat profund autoritățile vremii. 

Drept urmare, primăria din Mărășești a decis ca pe stema orașului să fie reprezentat Arhanghelul Mihail alături de celebra inscripție „Pe aici nu se trece”, devenită un simbol al rezistenței eroice.

Această atmosferă solemnă, demnă de o mare putere militară, avea să genereze însă un moment surprinzător de tandru și rafinat: nașterea unei prăjituri.

Cum a creat Grigore Capșa desertul care avea să devină celebru în întreaga lume

Pentru a onora vizita mareșalului, marele cofetar Grigore Capșa, furnizor oficial al Casei Regale a României și unul dintre cei mai reputați maeștri ai dulciurilor de la începutul secolului XX, a decis să creeze un desert special. 

El nu voia doar o prăjitură elegantă, ci una care să vorbească prin formă, gust și simbolistică despre personalitatea invitatului francez. Astfel a apărut prăjitura Joffre, o mică bijuterie culinară inspirată din cascheta militară purtată de ofițerii Armatei Franceze, redată prin forma cilindrică a desertului.

Grigore Capșa cunoștea însă un detaliu esențial: mareșalul Joffre suferea de diabet. Așa că desertul trebuia să fie suficient de mic pentru a nu reprezenta un pericol, dar și suficient de gustos pentru a-i onora prestigiul. Cofetarul, format la Paris, a reușit performanța de a crea un desert rafinat, echilibrat și spectaculos.

Compoziția prăjiturii era un amestec delicat de unt, zahăr, ouă, făină, arome naturale și cacao de cea mai bună calitate, toate îmbrăcate într-o glazură intensă de ciocolată. Prepararea se realiza în două etape: întâi se coceau fursecuri din albușuri bătute cu zahăr, la care se adăugau gălbenușurile, făina și sarea. 

Odată coapte și răcite, fursecurile erau unite cu o cremă bogată de ciocolată, realizată din unt moale, zahăr pudră, cacao, vanilie, rom, apă, gălbenușuri și frișcă. Turnulețul obținut era apoi trecut printr-o glazură lucioasă de ciocolată neagră.

Rezultatul? O prăjitură fină, puternic aromată, care se topea instant în gură – o mică operă de artă ce combina tradiția franceză cu măiestria românească.

De la desert regal la simbol gastronomic internațional

Odată servită la Capșa în cinstea mareșalului francez, prăjitura a devenit rapid o senzație în rândul elitei Bucureștiului interbelic. Nu trecea mult timp și desertul Joffre era preluat în restaurante și cofetării din Franța, țara din care se inspirase inițial. În scurt timp, Joffre avea să fie considerată una dintre cele mai elegante prăjituri ale epocii.

În România, desertul a intrat definitiv în repertoriul cofetăriilor tradiționale. De altfel, este aproape imposibil să existe o cofetărie românească autentică în care să nu se găsească prăjitura Joffre, preparată acum în zeci de variante, dar păstrând aceleași repere gustative de bază.

Interesant este că, pentru publicul român, prăjitura originală părea prea mică. Așa că, răspunzând preferințelor consumatorilor, Casa Capșa a creat o variantă de dimensiuni mai mari — tortul Joffre, pregătit după aceeași rețetă, dar adaptat pentru a fi servit la ocazii speciale.

Cine a fost, de fapt, mareșalul Joffre — omul care a inspirat desertul

Pentru a înțelege pe deplin importanța prăjiturii Joffre, trebuie privit și portretul omului care i-a dat numele. Joseph Jacques Césaire Joffre (1852–1931) s-a născut în comuna Rivesaltes, în regiunea Roussillon, într-o familie de viticultori. În 1870 s-a înscris la Școala Politehnică, orientându-se către o carieră militară într-o perioadă extrem de tensionată pentru Franța.

Prima sa misiune militară a avut loc în timpul asediului Parisului, în războiul franco-prusac. Cariera sa avea însă să se consolideze în colonii, unde Joffre a activat ca inginer militar, acumulând experiență strategică și tehnică. În 1911, întors în metropolă, a fost numit comandant-șef al armatei franceze, poziție care i-a oferit ocazia să își demonstreze geniul militar.

Numele său rămâne legat pentru totdeauna de prima bătălie de la Marne (septembrie 1914), moment decisiv în care ofensiva germană a fost oprită, salvând Franța de la o înfrângere rapidă. Calmul, disciplina și strategia sa au transformat imaginea lui Joffre într-un simbol al salvării naționale.

În 1917, mareșalul a fost numit șef al Misiunii militare franceze în România, având un rol crucial în restructurarea armatei române după înfrângerile din 1916. Sprijinul său a contribuit la reorganizarea trupelor și la capacitatea României de a reveni în război în 1918.

În 1919, Joffre a devenit membru al Academiei Franceze, iar recunoașterea internațională nu a întârziat: munți, piețe și bulevarde din Franța, Canada, SUA și Australia poartă numele său, ca omagiu adus unei vieți dedicate serviciului militar.

Moștenirea desertului Joffre în cultura românească

În mod paradoxal, mareșalul Joffre nu a fost un om al deserturilor, ci un om al disciplinei militare și al geostrategiei. Cu toate acestea, numele lui a rămas înscris într-una dintre cele mai rafinate creații ale patiseriei românești. Prăjitura Joffre nu este doar un desert, ci o poveste a eleganței, a respectului diplomatic și a ingeniozității culinare românești.

Casa Capșa, locul în care s-au întâlnit regi, diplomați, generali, artiști și scriitori, a transformat vizita unui mareșal francez într-o ocazie de a crea o legendă gastronomică. De-a lungul unui secol, desertul a rămas sinonim cu rafinamentul și cu gustul autentic al istoriei românești.

Astăzi, prăjitura Joffre este un simbol care continuă să traverseze generații, un desert care amintește că uneori istoria nu se scrie doar în tratate, bătălii și medalii, ci și în rețete care aduc emoție, savoare și identitate.

Citește și: Zamfirescu, prima fabrică de ciocolată din România, furnizor al Casei Capșa. De aici îi cumpăra Iuliu Maniu bomboane Reginei Maria