Universitatea din București (UB) este o adevărată resursă de cultură, de peste 150 de ani. Sute de mii de studenți și-au construit bazele meseriei pe băncile Universității din centrul Capitalei, punând umărul la făurirea unei Românii mai bune și mai valoroase.

Universitatea din București. Istoric

Universitatea din București, a doua înființată în România, după cea de la Iași, în 1864, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, are un istoric glorios, în care regăsim nume marcante precum Gheorghe Lazăr sau Titu Maiorescu. 

Existența ei își are rădăcinile în Școala de la Sfântul Sava, cu predare în limba română, înființată în 1818 de Gheorghe Lazăr, cel care a intrat în istorie ca fondator al învățământului românesc în Țara Românească.

În 1832 se pun bazele primelor cursuri superioare juridice și științifice, ce vor fi dezvoltate în următorii 20 de ani, pentru ca în 1854 să iasă din școală prima promoție de juriști la București. În paralel, în 1855, Carol Davila înființa Școala Națională de Medicină și Farmacie.

În 1857 se pune piatra fundamentală a Palatului Universității din București. Aflat în Piața Universității, Palatul a fost proiectat de Alexandru Orăscu, președinte al arhitecților români, construit similar universităților occidentale.

Doi ani mai târziu, în 1859, se înființa Facultatea de Drept, iar în 1863 Facultatea de Științe și Facultatea de Litere. Astfel, cu aceste facultăți, se deschide în 1864 Universitatea din București. 

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859–1866) înființează Universitatea din București. Instituția reunește într-un singur corp Facultățile de Drept, Științe și Litere.

În 1884 se creează Facultatea de Teologie, care este pusă din 1890 sub autoritatea Universității din București.

Palatul s-a dezvoltat între anii 1912-1926, când au fost ridicate corpurile laterale, după planurile arhitectului Nicolae Ghica – Budești. 

De remarcat că ornamentele exterioare au fost realizate de sculptorul român de origine germană Karl Storck. Acestea au fost, însă, distruse, în timpul bombardamentelor americane din timpul celui de-al II-lea Război Mondial, în aprilie 1944. Relieful o înfățișa pe zeița Minerva, zeița înțelepciunii și protectoare a artelor, alături de simbolurile artelor și științelor. Fragmentele recuperate se află în prezent în curtea Muzeului Storck din București, ținute, din nefericire, în condiții improprii. 

Palatul Universității a găzduit, pe lângă facultăți, Senatul, Academia Română, Biblioteca Centrală sau Muzeul de Antichități si de Istorie Naturală.

În ceea ce privește Universitatea, ca instituție de învățământ, aceasta a continuat să se dezvolte până în 1948, când a suferit un regres din cauza reformării comuniste. În perioada aceasta începe un lung proces de epurare a corpului universitar, caracterizat prin abuzuri și represalii din partea noilor autorități aflate în orbita partidului comunist.

Este promulgată Legea de Reformă a învățământului și are loc grefarea modelului sovietic de învățământ superior. Drept consecință, începe ampla reorganizare a Universității din București: Facultățile de Teologie, Medicină Umană și Medicină Veterinară se desprind de Universitate. Institutele universitare sunt desființate și se creează institute subordonate Academiei Republicii Populare Române.

În 1989, în urma desființării abuzive a numeroase catedre și facultăți, Universitatea din București avea doar 6 facultăți și 8000 de studenți.

În 1990, începe procesul de renaștere a Universității din București: se creează noi facultăți, se reorganizează radical învățământul, se înființează noi catedre și centre de cercetare și se mărește semnificativ numărul de studenți.
Se remarcă în special creșterea spectaculoasă a contactelor și colaborărilor internaționale ale Universității din București.

În 2000, Universitatea din  București avea deja 18 facultăți și 20.000 de studenți. În 2004 se înființează cea de-a 19-a facultate – Facultatea de Administrație și Afaceri, urmând ca în 2011 Universitatea din București să fie clasificată de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului ca fiind prima universitate de cercetare avansată și educație din România

Universitatea din București. Facultăți și programe de studii

UB oferă o gamă largă de programe academice prin cele 19 facultăți ale sale, acoperind domenii precum:

• Științe Umaniste și Sociale: Facultatea de Litere, Facultatea de Istorie, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială.
• Științe Exacte și Naturale: Facultatea de Matematică și Informatică, Facultatea de Fizică, Facultatea de Chimie, Facultatea de Biologie.
• Științe Economice și Administrative: Facultatea de Administrație și Afaceri, Facultatea de Drept.
• Științe Politice și ale Comunicării: Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Facultatea de Științe Politice.

Universitatea din București. Cercetare și Inovare

UB este un centru important de cercetare și inovare, având numeroase institute și centre de cercetare care promovează excelența academică. Colaborările internaționale, proiectele de cercetare și parteneriatele cu alte universități de renume global contribuie la consolidarea poziției sale în topurile academice internaționale.

Universitatea din București. Viața Studențească

Viața studențească la Universitatea din București este vibrantă și diversă. Studenții beneficiază de numeroase oportunități extracurriculare, de la activități culturale și sportive la participarea în diverse organizații studențești și cluburi. De asemenea, UB oferă facilități moderne de studiu, biblioteci bine dotate și servicii de suport pentru studenți.

Universitatea din București. Colaborări Internaționale

UB se mândrește cu o rețea vastă de colaborări internaționale, participând activ în programe de schimb de studenți și cadre didactice, cum ar fi Erasmus+. Aceste colaborări contribuie la îmbogățirea experienței academice și la promovarea diversității culturale în rândul comunității academice.

Universitatea din București. Absolvenți de Renume

Universitatea din București a format de-a lungul timpului numeroși absolvenți care au devenit personalități de seamă în diverse domenii. Printre aceștia se numără scriitori, oameni de știință, politicieni și artiști care au contribuit semnificativ la dezvoltarea culturii și științei naționale și internaționale: Emil Cioran, Mircea Eliade, George Emil Palade, Ion Luca Caragiale, Nichita Stănescu, David Popovici și nu numai. 

În ceea ce privește rectorii Universității București, s-au remarcat Ion Zalomit, Alexandru Orăscu, Titu Maiorescu, Ermil Pangratti, Nicolae Iorga, Horia Hulubei sau Emil Constantinescu ( ultimul devenit președinte al României din această postură, în anul 1996).

Universitatea din București rămâne un far al educației și cercetării în România, continuând să inspire și să formeze noi generații de studenți. Cu o istorie bogată și o viziune orientată spre viitor, UB este dedicată promovării excelenței academice și a inovației, consolidându-și statutul de instituție de învățământ superior de prim rang în Europa și în lume.