Parcul Kiseleff este unul dintre cele mai vechi și elegante spații verzi din Capitală, un loc în care istoria și natura se împletesc armonios. Situat în apropierea Piața Victoriei, parcul reprezintă nu doar o oază de relaxare, ci și un simbol al evoluției urbane a orașului. Povestea sa începe în prima jumătate a secolului al XIX-lea, într-o perioadă în care Bucureștiul începea să capete un aer modern.

Începuturile parcului și legătura cu Șoseaua Kiseleff

Amenajarea zonei este strâns legată de construirea Șoseaua Kiseleff, una dintre cele mai importante artere ale orașului. Aceasta a fost trasată în jurul anului 1832, la inițiativa generalului rus Pavel Dmitrievici Kiseleff, care a condus administrația militară rusă în Țara Românească între 1829 și 1834. În acea perioadă, el a avut și rolul de administrator al Bucureștiului, contribuind semnificativ la modernizarea orașului.

Pentru a face loc noii șosele, a fost defrișată pădurea aflată la nord de Capul Podului. După finalizarea lucrărilor, în jurul anului 1833, această arteră a devenit rapid un loc preferat de promenadă pentru bucureșteni. Ulterior, începând cu 1823 și mai ales după 1840, zona a început să fie amenajată ca spațiu verde, transformându-se treptat într-o grădină publică.

Amenajarea grădinii și contribuția lui Wilhelm Meyer

Un moment esențial în dezvoltarea parcului a avut loc în 1844, când domnitorul Gheorghe Bibescu a dorit să ridice o statuie în onoarea lui Kiseleff. Generalul a refuzat această onoare, sugerând în schimb realizarea unei lucrări utile comunității. Astfel a apărut ideea amenajării unei grădini publice.

Pentru acest proiect a fost adus peisagistul german Wilhelm Meyer, cunoscut și pentru contribuția sa la Parcul Cișmigiu. Meyer a conceput planurile pentru viitoarea grădină Kiseleff, inspirându-se din stilul parcurilor occidentale.

Grădina a fost inaugurată în toamna anului 1847 și a devenit rapid un punct de atracție pentru locuitorii orașului. Aleele umbroase, în special cele plantate cu tei, ofereau un cadru ideal pentru plimbări, întâlniri și evenimente sociale. De-a lungul timpului, parcul a fost extins și îmbunătățit, păstrând însă farmecul său original.

Dezvoltarea zonei și bufetul de la șosea

La sfârșitul secolului al XIX-lea, zona din jurul parcului a cunoscut o dezvoltare intensă. Între 1891 și 1892, la extremitatea nordică a parcului a fost construit celebrul Bufetul de la Șosea, o clădire elegantă proiectată de arhitectul Ion Mincu, considerat unul dintre promotorii stilului neoromânesc.

Bufetul a devenit rapid un loc de întâlnire pentru elitele bucureștene, contribuind la consolidarea statutului zonei ca spațiu de promenadă și socializare. În aceeași perioadă, a fost introdusă și o linie de tramvai cu cai, care avea stație chiar în fața clădirii, facilitând accesul publicului.

Această dezvoltare a transformat Parcul Kiseleff într-un centru al vieții mondene din București, un loc unde se întâlneau aristocrați, intelectuali și artiști, într-o atmosferă elegantă și relaxată.

Bătaia cu flori – simbolul unei epoci apuse

Una dintre cele mai spectaculoase tradiții legate de Parcul Kiseleff și de șoseaua omonimă a fost „bătaia cu flori”, un eveniment emblematic pentru perioada La Belle Époque. Această manifestare a început în anul 1895 și era organizată anual de Ziua Națională a României, sărbătorită pe 10 mai până în 1947.

După parada militară, participanții – domni și domnișoare îmbrăcați elegant – se adunau de-a lungul șoselei. Aceștia se plimbau în trăsuri sau automobile decorate cu flori și își aruncau reciproc buchete, într-un gest simbolic de salut și bucurie. Florile erau aruncate și de la balcoane, creând un spectacol vizual impresionant.

Evenimentul dura până în jurul orei 16:00, după care participanții se retrăgeau spre Bufetul de la Șosea, spre Casa Regală sau spre locuințele lor. Șoseaua rămânea acoperită de flori, iar copiii adunau petalele pentru a le duce acasă.

Această tradiție a fost un simbol al eleganței și rafinamentului epocii, dispărând odată cu schimbările sociale și politice din secolul XX.

Monumentele din parc și valoarea culturală

Astăzi, Parcul Kiseleff se întinde pe o suprafață de aproximativ 3,17 hectare și este inclus pe lista monumentelor istorice din București. Spațiul este decorat cu numeroase statui și busturi care omagiază personalități importante ale culturii.

Printre acestea se numără busturile lui Ovidiu, Barbu Ștefănescu Delavrancea și Nicolae Leonard. De asemenea, în parc se află și bustul poetului persan Omar Khayyam.

Un alt element important este ansamblul sculptural realizat de George Apostu, format din patru piese care adaugă o notă artistică aparte peisajului.

Parcul este organizat astfel încât să ofere atât zone de relaxare, cât și spații pentru activități recreative. Locul de joacă, amplasat în centrul parcului, este protejat de copaci și dotat cu echipamente moderne, realizate din lemn și materiale sigure.

Monumentul Infanteriei Române și transformările istorice

Un punct central al parcului este Monumentul Infanteriei Române, inaugurat în anul 2000. Realizat de sculptorul Ion Bolborea, monumentul impresionează prin dimensiuni și simbolism. Are o înălțime de 10,5 metri, un diametru de 3 metri și cântărește aproximativ 50 de tone.

Monumentul a fost dezvelit pe 27 aprilie 2000, cu ocazia aniversării a 170 de ani de la înființarea infanteriei române. Amplasat la capătul unei alei pietruite, acesta reprezintă un omagiu adus soldaților care au luptat pentru țară.

Istoria acestui loc este însă mult mai complexă. Înainte de actualul monument, aici a existat un alt monument al infanteriei, inaugurat în 1936, dedicat eroilor căzuți în Războiul de Independență și în Primul Război Mondial. Acesta a fost realizat de arhitectul N. Georgescu și sculptorul Ion Jalea.

Monumentul era format dintr-un obelisc placat cu marmură, pe care erau înscrise numele principalelor bătălii. În 1939, acesta a fost demontat și depozitat la Muzeul Militar, cu intenția de a fi reamplasat. Din păcate, izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial a împiedicat acest lucru, iar ulterior monumentul a dispărut.

În perioada comunistă, pe același amplasament a fost ridicată, în 1987, statuia „Ostașului Sovietic Eliberator”, primul monument inaugurat în București după război. Aceasta a înlocuit o altă lucrare – monumentul Eroilor Corpului Didactic, realizat de Arthur Verona și Ion Jalea.

Statuia sovietică nu a rămas mult timp în parc, fiind îndepărtată în septembrie 1991, după căderea regimului comunist. Abia în anul 2000, locul a fost reconfigurat prin actualul Monument al Infanteriei Române.

Parcul Kiseleff în prezent

În prezent, Parcul Kiseleff rămâne unul dintre cele mai apreciate spații verzi din București. Amplasarea sa, între bulevarde importante precum Aviatorilor, Ion Mihalache și strada Ion Mincu, îl face ușor accesibil din mai multe direcții.

Atmosfera sa liniștită, combinată cu valoarea istorică și artistică, îl transformă într-un loc ideal atât pentru relaxare, cât și pentru descoperirea trecutului orașului. Fie că este vorba despre o plimbare pe aleile umbroase, o vizită la monumente sau o pauză într-un cadru natural, parcul oferă o experiență completă.

Parcul Kiseleff nu este doar un spațiu verde, ci o pagină vie din istoria Bucureștiului, un loc în care fiecare colț spune o poveste despre transformările orașului și despre oamenii care i-au modelat identitatea.

Citește și: Parcul Bordei, La Belle Epoque și protipendada bucureșteană. Istoria uneia dintre cele mai cochete grădini ale Capitalei