„Inundațiile” Capitalei | Directorul ApaNova, Mădălin Mihailovici: „Eu nu am văzut în București să ne dăm cu barca. Sistemul este pregătit întotdeauna, însă Primăria Generală va avea nevoie de investiții suplimentare” 

*La scurt timp după publicarea editorialului „Furtuna violentă din Bucuresti se numește ApaNova“, conducerea companiei a contactat redacția Buletin de Bucuresti, în vederea unor discuţii tehnice şi a unui interviu final cu directorul general al Veolia România, Mădălin Mihailovici, pe care l-am realizat la jumătatea lunii iunie. Am ales să publicăm pe larg rezultatul editorial, dată fiind complexitatea domeniului. Menționăm că articolul în cauză răspunde strict interesului public și nu face subiectul unor servicii publicitare de tip „advertorial“.

Capitala se confruntă, din ce în ce mai des, cu fenomene meteo extreme, ploi torențiale ce pun la încercare infrastructura orașului și, implicit, sistemul de canalizare gestionat de concesionarul Apa Nova.

Buletin de București a stat de vorbă cu directorul general al Veolia România și ApaNova București, Mădălin Mihailovici, și a analizat modul în care compania face față acestor provocări, ce investiții critice sunt necesare și întârziate și care sunt obstacolele birocratice ce frânează modernizarea sistemului de canalizare al Capitalei.

Despre „ploile-spot” și presiunea asupra rețelei, detaliile despre „Caseta inteligentă de Ape Uzate de sub Dâmbovița”, viitoarele rezervoare-mamut de sub parcurile Izvor, Operei și Tineretului care ar preîntâmpina inundarea zonelor „găleată” din București, și cum este ținut orașul „pe linia de plutire” pe „vârfurile de viitură”, în interviul de mai jos.

Reporter: Bucureștiul se confruntă din ce în ce mai des cu fenomene meteo extreme, mai ales peste vară, ploi abundente într-un timp foarte scurt, care pun presiune pe rețeaua de canalizare. Cum arată evaluarea la nivelul Apa Nova a acestei situații și care sunt evoluțiile pe care le anticipați?

 Mădălin Mihailovici, directorul general al ApaNova București: Sunt fenomene de schimbări climatice, schimbări climatice profunde, iar amplitudinea fenomenelor crește. Am avut în luna mai un record de precipitații. Am înregistrat, peste media multianuală a lunii mai, 203 % față de media obișnuită. Am avut o perioadă de până în 10 zile în care am strâns practic cantitatea medie multianuală. 

Ultima precipitație, cea de la începutul lunii iunie, a avut o intensitate foarte mare ca ploaie, dar și un timp record în care s-a produs această precipitație, sub două ore. Aș vrea să vă aduc aminte că 13-14 iunie 2024 am avut un fenomen despre care unii au spus că este similar. Eu vă spun că nu este similar, deoarece am avut atunci o perioadă a intensității ploii, perioada în care a plouat efectiv, de 3 ore și 20 de minute. Evenimentul de acum a fost de sub 2 ore. Precipitațiile din lunea Rusaliilor au introdus prin sistemul de canalizare al Bucureștiului 4,3 milioane de metri cubi de apă. Iar aici intra și apa preluată de sistemul de canalizare din zonele metropolitane, din Ilfov. Ca exemplu, acumularea Lacul Morii, la nivelul normal de exploatare este de 10 milioane de metri cubi de apă.  Deci, în aproape două ore, am reușit să ducem jumătate din Lacul Morii.

Lacul Morii este principalul lac de acumulare pe râul Dâmbovița și are un rol important în protecția orașului împotriva inundațiilor. Construcția sa a început în 1985, iar principalul scop a fost de a reține apele Dâmboviței și de a preveni potențialele viituri. Există preocupări legate de starea barajului și a sistemului de drenaj, cu rapoarte care semnalează necesitatea unor lucrări de întreținere și reparații. În cazul unei avarii la baraj, o parte din oraș ar putea fi inundată, însă probabilitatea unui astfel de eveniment este considerată minimă.

În plus, această ploaie care a avut o medie de 45 de litri pe metru pătrat în 2 ore a fost mai mare ca cea din 2024, care a avut 39 de litri pe metru pătrat în medie pe București, dar în 3 ore și 20 de minute. Am avut zone în 2025 în care am avut medie de 70 de litri pe metru pătrat și zone în care am avut intensitatea ploii pentru câteva minute, de la trei la cinci minute, de până la 120 de litri pe metrul pătrat.

R: Aici vorbim de celebrele “ploi-spot”. Cât de mare a fost presiunea pe sistemul de canalizare al Capitalei?

M.M.: Vorbim de ploi cu intensități extraordinar de mari. Am auzit oameni vorbind despre probabilitatea de apariție o dată la 100 de ani a ploii din lunea Rusaliilor. Denumirea corectă este „probabilitate de depășire”. Asta nu înseamnă că apare o dată la 100 de ani. Există niște curbe, nu vreau să intru în hidrologie, care se numesc „de intensitate frecvență a ploii”.  Statistic, asta înseamnă că ar putea fi depășită o dată la 100 de ani, dar asta nu înseamnă că ea nu poate fi depășită de 3 de 4 ori într-un an. Nu este probabilitate de apariție, este probabilitate de depășire. Deci fenomenele sunt din ce în ce mai ample.

“Ploaie spot” nu este un termen meteorologic standard. Se referă la o ploaie abundentă foarte localizată sau o aversă scurtă, care afectează o zonă restrânsă, și nu o suprafață extinsă.

Ploaia recentă a durat doar două ore, dar practic sistemul de canalizare s-a așezat în „normal” a doua zi dimineață.

R: Considerați că sistemul de canalizare a funcționat la parametri normali?

M.M.: Nu sunt absolut deloc de acord cu afirmația potrivit căreia sistemul nu a funcționat. Eu nu am văzut în București să ne dăm cu barca. După două ore se putea circula pe străzi. Într-adevăr, sunt anumite zone deprensionare pe care le știm. Lucrăm la ele, facem investiții. Dar până ajungi la construcția efectivă ai nevoie de proiectare, ai nevoie de autorizări, ai nevoie să cumperi terenurile respective ca să poți să-ți faci construcțiile. Avem investiții în fiecare an și investițiile noastre sunt făcute din tarif. Iar aici trebuie să subliniez că tot ceea ce înseamnă Apa Nova București, Apa Nova Ploiești, companiile Veolia, aceste servicii de apă și canalizare din România, avem cele mai mici tarife, și totuși facem investiții foarte mari.

R: Prin prisma celor anticipate, practic prin prognoză și probabilitate, ce investiții ați prevăzut în avans pentru a face față acestor fenomene?

M.M.: La fenomenele de amplitudine mare, ne interesează întotdeauna să putem „tăia” vârful viiturii. În hidraulică se numește Peak Maxim Flow. Dacă noi putem să tăiem vârful acestei mari viituri, înseamnă că putem să ținem sistemul de canalizare și sistemul de evacuare la limita de intrare în presiune.

Noi dacă reușim să scoatem vârful viiturii prin Dâmbovița ulterior, când începe să scadă nivelul, se poate introduce restul de apă în sistemul de canalizare. Exact asta încercăm noi aici să facem prin modificările de la capătul casetei de apa uzate. Practic am creat niște „buzunare” prin care reușim să controlăm aceste vârfuri de viituri.  

R: O prognoză mult mai precisă, și mai din timp, v-ar ajuta să pregătiți și sistemul înainte?

M.M.: Sistemul este pregătit întotdeauna. Avem canale colectoare mari de-a stânga și de-a dreapta Dâmboviței și Caseta de Ape Uzate de sub albia Dâmboviței. Acestea sunt canalele magistrale. Spre exemplu, unul are 27 de kilometri, care vine din Mogoșoaia și ajunge în nodul hidrotehnic de la Popești-Leordeni. Avem colectorul A3 care vine din sectoarele 6, 5 și 4 și care are 23 de kilometri. E o ca porțiune de autostradă, dacă vreți.

Caseta de ape uzate de sub Dâmbovița este sistemul colector central pentru toate apele uzate din București, situat sub albia râului. Această infrastructură esențială adună majoritatea apelor uzate și pluviale din oraș și le transportă la Stația de Epurare Glina pentru tratare, înainte de a fi deversate în râu. Lungimea traseului longitudinal al casetelor de ape uzate este de peste 17 km, iar lungimea totală cumulată a întregului sistem subteran este de peste 44 km, incluzând diverse semi-casete.

Citește continuarea pe BuletindeBucurești